Pericolele din antenă, potolite cu sporuri: Prefectura Sibiu caută o firmă care să-i calculeze intensitatea câmpului electromagnetic din sediu. Plus: studiu despre tehnologia 5G

Prefectura Sibiu a inițiat o procedură de achiziție publică pentru „Determinarea densității și intensității câmpului electromagnetic”, în conformitate cu Legea achizițiilor publice și cu normele privind sănătatea și securitatea în muncă.

Serviciul, estimat la 2.600 lei, prevede măsurători la locurile de muncă și emiterea unui Raport de încercări conform HG 520/2016 și HG 917/2017.

De fapt, este vorba de a descoperi dacă angajații de aici pot primi compensări la salariu, în urma expunerii la radiații electromagnetice în instituțiile publice.

Sporul la salarii e acordat multor mii de angajați din mediul public, asta deși aproape toți cetățenii trec zilnic prin preajma unor echipamente tip antenă.

Criticii consideră sporul de antenă un exemplu clasic de „inginerie salarială” în administrația publică. Cu un procent standard de 15% din salariul de bază, sporul a fost introdus în ideea protejării angajaților expuși la riscuri, dar în practică a devenit o formă de creștere a veniturilor fără criterii riguroase, după cum nota ziare.com.

În cazul licitației de la Prefectura Sibiu furnizorul, cel care va câștiga procedura, va utiliza echipamente specializate (de exemplu NARDA SRM 3006) pentru măsurători în domeniul 27 MHz–3 GHz, raportând valorile intensității câmpului electric mediate pe 6 minute și densitatea de putere, iar rezultatele vor fi comunicate în format tipărit beneficiarului”, după cum se precizează în documentație.

„Scopul este evaluarea expunerii profesionale și verificarea încadrării în limitele legale, pentru protejarea sănătății personalului și prevenirea riscurilor profesionale”, se mai precizează în document. Serviciul e estimat la 2.600 de lei.

Procedura de achiziție publică având ca obiect „Determinarea densității și intensității câmpului electromagnetic” a fost inițiată de Instituția Prefectului județul Sibiu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, precum și cu legislația națională și europeană aplicabilă în domeniul securității și sănătății în muncă.

„Determinările se efectuează la nivelul locurilor de muncă, în scopul evaluării expunerii profesionale la câmpuri electromagnetice și al verificării încadrării valorilor măsurate în limitele maxime admise. Activitatea este realizată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 520/2016 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice, act normativ care transpune Directiva 2013/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

Măsurătorile contribuie la prevenirea riscurilor profesionale, protejarea sănătății personalului și asigurarea unui mediu de lucru sigur, în conformitate cu obligațiile legale ale angajatorului”, precizează și Prefectura Sibiu, în urma unei solicitări Turnul Sfatului.

Studiu: cu cât crește intensitatea câmpului electromagnetic

Decizia vine într-un context mai larg al monitorizării EMF în România: ANCOM operează o rețea națională de monitorizare fixă (100 kHz–7 GHz) și studii recente (2019 -. 2023) arată că, deși nivelurile măsurate rămân sub limitele ICNIRP, există variații între orașe și benzi de frecvență asociate extinderii rețelelor mobile. Este vorba de celebrul semnal 5G.

”Monitorizarea expunerii electromagnetice în România: Un studiu comparativ pe patru ani în trei mari orașe”, la care au contribuit și specialiști de la Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu arată că, într-adevăr, expunerea electromagnetică asupra întregii populații e mai mare, însă mult sub limita superioară admisă.

De ce era nevoie de acest studiu? Odată cu proliferarea tehnologiilor wireless, inclusiv implementarea rețelelor 5G, preocupările legate de expunerea populației la câmpurile electromagnetice de radiofrecvență (RF-EMF) au crescut semnificativ.

Monitorizarea continuă a acestor niveluri devine astfel esențială, în special în zonele cu densitate mare de surse de EMF, pentru a evalua potențialele riscuri pentru sănătate și a oferi informații transparente publicului.

Începând cu anul 2015, ANCOM operează o rețea națională de monitorizare a câmpurilor RF, care include aproximativ 150 de stații de monitorizare broadband, amplasate exclusiv în aer liber, în peste 104 de localități. Aceste stații măsoară nivelurile EMF într-un interval de frecvență cuprins între 100 kHz și 7 GHz, oferind o bază de date fundamentală pentru analiza riscurilor.

Studiul care a vizat orașele București, Cluj-Napoca și Iași – pe o perioadă de patru ani, a comparat datele înregistrate de rețeaua națională de monitorizare a radiofrecvențelor între anii 2019 și 2023.

Cercetarea a vizat identificarea particularităților expunerii, compararea nivelurilor măsurate cu cele stabilite de organismele internaționale și evidențierea unor tipare temporale ascunse.

Pentru analiză, a fost selectată câte o singură stație de monitorizare fixă din fiecare dintre cele trei orașe.

Concluzia specialiștilor a fost că nivelurile de expunere sunt sub limitele de siguranță, însă acestea cresc de la an la an.

În 2023, orașul Iași a înregistrat cele mai mari intensități ale câmpului electric în benzile înguste, însă cu o variabilitate mai scăzută a valorilor măsurate. La fel și în Cluj-Napoca, aici nivelul de expunere a fost mai ridicat în 2023 decât în 2019.

O tendință de creștere a nivelului câmpului electric în Cluj-Napoca și Iași, între 2019 și 2023, a fost atribuită probabil instalării de noi surse de comunicații în aceste zone.

6 miliarde pe an pentru ”sporul de antenă”

Statul român cheltuie anual aproximativ 6 miliarde de lei pentru acordarea sporului de antenă, un beneficiu salarial devenit emblematic pentru ineficiențele și paradoxurile din sistemul bugetar, notează ziare.com.

Reformiștii cer de ani buni eliminarea acestui beneficiu, mai ales în această perioadă în care România traversează o perioadă grea din punct de vedere economic, dar reforma salarială în sistemul public întârzie să apară.

Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a adus în discuție această anomalie într-o conferință de presă susținută după consultările de la Cotroceni. El s-a declarat împotriva unei eventuale creșteri a taxelor pentru reducerea deficitului bugetar, propunând în schimb eliminarea acestui tip de cheltuieli nejustificate.

„Înainte să creștem TVA cu un punct și să câștigăm 7 miliarde de lei, haideți să tăiem sporul de antenă și câștigăm 6 miliarde de lei și mai sunt și altele”, a declarat Fritz.

Datele oficiale consultate de Ziare.com arată că multe instituții publice din România au acordat acest spor angajaților în ultimii ani. Dacă el poate fi justificat în cazul personalului din Ministerul Apărării Naționale și alte structuri militare, cum ar fi specialiștii în comunicații și radar, al angajaților din serviciile de telecomunicații, cei care lucrează în zone cu surse intense de radiații electromagnetice, al lucrătorilor din aviație și navigație, care operează în centre de comunicații aeriene sau maritime ori pentru anumite cadre medicale sau personal de laborator, în cazuri specifice în care lucrează cu echipamente de radiocomunicații speciale, în instituții unde condițiile de lucru sunt bune sporul de antenă este o povară pentru bugetul public.

„Condiții vătămătoare” la Guvern

Angajații Guvernului României beneficiază de sporuri lunare considerabile pe lângă salariile deja generoase. Potrivit datelor oficiale publicate pe site-ul instituției, analizate de Ziare.com, mulți angajați din echipa din subordinea premierului interimar Cătălin Predoiu primesc recompense financiare pentru condiții de muncă vătămătoare, adică pentru existența antenelor.