În anul 1292, la Sibiu era emis un document care, dincolo de vechimea sa, vorbește limpede despre nivelul de organizare al unei comunități urbane medievale.
Actul consemnează decizia Sfatului orașului Sibiu de a dărui Ordinului Sfântului Spirit o casă din oraș, cu obligația ca aceasta să fie folosită pentru îngrijirea săracilor, bătrânilor, neputincioșilor și bolnavilor. Este cel mai vechi document înregistrat în spațiul românesc și, în același timp, o mărturie timpurie a modului în care Sibiul funcționa ca oraș european.
Documentul este redactat în limba latină, limba administrației și a dreptului în Europa secolului al XIII-lea, pe pergament, materialul standard pentru actele juridice importante ale epocii, și este autentificat prin sigiliu.
Aceste elemente definesc apartenența la o cultură juridică comună orașelor europene medievale. În aceeași perioadă, orașe din spațiul german, francez sau italian emiteau acte aproape identice ca formulă, structură și funcție socială.
Un aspect esențial al documentului este emitentul său. Nu un suveran și nu o autoritate feudală, ci orașul însuși, care prin jurații săi, ia decizia, o formulează juridic și o validează.
Aceasta indică existența unei autorități urbane consolidate, capabile să administreze proprietăți, să stabilească obligații și să urmărească respectarea lor. Sibiul apare astfel ca o comunitate guvernată prin norme scrise și proceduri clare.
La fel de important este conținutul social al actului. Donația este strict condiționată: beneficiarul este obligat să ofere spitalitate și îngrijire celor vulnerabili. Asistența socială nu este lăsată la voia întâmplării, ci este reglementată juridic.
Într-o epocă adesea percepută exclusiv prin prisma conflictelor și insecurității, documentul din 1292 arată că orașele medievale dezvoltau mecanisme instituționale de protecție socială.
Sigiliul atașat documentului avea un rol decisiv. El garanta autenticitatea actului și îi conferea forță juridică. Fără sigiliu, documentul nu avea valoare legală. Acest detaliu ilustrează importanța culturii scrise și a procedurii în organizarea vieții urbane medievale.
Privit în ansamblu, documentul din 1292 arată că Sibiul nu se află la marginea istoriei europene, ci este parte a ei încă din fazele timpurii ale dezvoltării urbane. Istoria Sibiului este, de la începuturile sale documentare, o istorie construită pe lege scrisă, instituții urbane și responsabilitate față de comunitate.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
istoric, arhivist – Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale
Alătură-te comunității
16 răspunsuri
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.-
Potzi sa dispari de tot din Romania.Nu iti v-om duce dorul.Nici tie nici la alti ipocriti.Nu avem nevoie de unii care ar fi in stare sa ‘traga din spate’ asa cum o faci din vorbe.Sunt mai multi care se intreaba ce ‘alogenie cronica’ au cei care dau cu noroi pe tara asta sub pretextul ca sunt ‘frunci,erdely vero,etc,.Mai era unul pe la Miercurea Ciuc, mai nou ciccereda sau cum behaie unii,numitul csibi borno care spanzura o papuse cu Avram Iancu in piata mare.Lucra la stat,nu spun unde.A fost relocat in Abrud si i-a disparut brusc si repede vitejia fugind la mama pusta ,in buda..Hai,curaj,ia exemplu!Si noi te iubim!
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Turci!Aferim efendi istoric boia ,iti aduci aminte bine de Pasalicul de la Buda si cum primeai servil delegatiile otomane venite la Hermannbey..Cam vreo 200 de ani istoricule exeget au stat turciii ..hmmm..dupa bataita de la Mohacs..Asa ca stai linistit, roata istoriei a facut dreptate,alogenii au plecat si pamantul s-a reintors acasa in patria de drept…Iar ca fapt divers,romanii din Regat au fugarit turcii definitiv in 1877..nu alti alogeni..Da inainte cu antiromanismul, sunt articole legale pt asta..stii,in carti..
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
-
-
-
În document se menționează „că noi am cedat, am dat și am dăruit o casă a noastră aflătoare în Sibiu, împreună cu toate cele ce țin de ea, și care de multă vreme era întrebuințată de noi ca spital și chivernisită de noi cu mâna laică”. Deci existența spitalului este mai veche de 1292, o spun clar cei ce au redactat documentul. Foarte posibil pe locul spitalului să fi fost o mănăstire distrusă la invazia mongolă din 1241, apoi preluată de oraș. O dată circa pt. datarea spitalului ar fi 1250.
-
Adevărat, d-na Ioana! În 1230 existau mănăstirile călugărițelor premonstratense la Sibiu și Brașov, inspectate de superiorul Ordinului din Germania. Asistenta bolnavilor, văduvelor și săracilor era sarcina lor. Resturile unei basilici de lemn cu trei nave se află sub Biserica Azilului, de dimensiuni dimilare. Conform descoperitorului, arheolog Petre Beșliu Munteanu, autor al monografiei spitalului azil, ar putea fi prima biserică a coloniștilor germani, stabiliți pe str. Faururului- ,9Mai, înaintea construcției basilicii romanice Sf. Maria din deal, piata Huet. Basilica de lemn cedată apoi surorilor de caritate ale Ordinului Premonstratens, pâna în 1241. Spitalele medievale occidentale aveau o sală mare, cu separeuri de lemn pentru bolnavi.
Biserica Azilului era inițial o sală dreptunghiulară, fara corul-altar, cu anexă paralelă la sud, spre deal și cu o anexă mare perpendiculară la nord, corpul actual al direcțiunii. (Altarul apare doar în 1386, conform unei donații pt construcție.) Această clădire de spital, pavată cu cărămidă, a fost incendiată, probabil în 1285, la invazia tătară din sudul Transilvaniei, resturile tavanului și acoperișului fiind nivelate și acoperite de pământ, apoi suprapuse de un nou pavaj, probabil în 1292, când călugării Ordinului Sf. Spirit (ospitalieri) au preluat de la oraș clădirea părăsită și folosită în trecut (deci ante 1285, poate de prin 1270- de muta vreme e relativ în documentele medievale) că spital administrat laic, de oras.
Extinderea din 1386, cu altar gotic și 2 portice de acces laterale lui aduc un strat de moloz peste pavajul 2 (din demolarea peretelui de est al sălii de spital orășenesc) și un nou pavaj de cărămidă (3.)
Urmează în Renaștere o reamenajare a sălii, un nou pavaj, peste seria de morminte din sala, dovadă că sala spital devenise biserica. În vest în sec. 16 apare un turn clopotnita interiorer și o tribună de orga, ambele atestate. (clopotul e din 1509, orga dupa1550). Între timp în curte au apărut mai multe corpuri de spital, cu camere mai mici, specifice unui spital renascentist. -
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Articol grozav,multumim pt ‘documentul din spațiul românesc’ ceea ce trebuie studiat pentru cei ce doresc istorie adevarata din aceste stravechi pamanturi ..Frumoasa si descrierea istorica a ‘Cetateanului’,multumim stimate domn…Deranjant?Mai te intrebi?Bine, iti dam un cadou de ‘velantain dey’…2-3 tastatori medievali,mereu aceiasi xenofobi din negura istoriei,cu aceiasi placa zgariata si unsuroasa de atata folosire.Placa cu eternele 2 lozinci.Se si mira ‘nevinovat’apoi de ineptiile proprii(buna gluma,nu?)..Daca nu sunteti alogeni huni sau germanici, ce neam sunteti?Dar ziceti corect-roman muntean,transilvanean,bucovinean,etc..
-
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
miticu’ o crezut ca se circula ca prin tara lui, bucale
I-as da inchisoare vreo 30 de ani daca a depasit in curba. L-as incadra in premeditare.
Inreresant si educativ acest articol. Ar fi bine sa publicat cat mai multe articole bine documentate ca acesta, in locul…
Care popor , bă? 2 milioane înseamnă poporul? Când a candidat georgel peluzarul dus de mânuța de kakalin și a…
Asta iti doresti, ca Ungaria sa aiba pile la UE, la majoritatea tarilor din UE, nu ca pana acum? Sa…
Citește și
-
Știrile sfârșitului de săptămână: Beneficiile autostrăzii, cel mai vechi document și scumpire la Sala TransilvaniaȘtefan Dobre22 februarie 2026În acest final de săptămână am descoperit care este cel mai vechi document din spațiul românesc, emis la Sibiu în 1292, de ce autostrada spre București începe să-și arate beneficiile economice, dar și că renovarea Sălii Transilvania s-a scumpit. Acestea
Cele mai citite știri
-
Istoria ascunsă sub autostradă: Localitățile dispărute din jurul orașului Miercurea SibiuluiAlin Bratu13 aprilie 2026Un studiu istoric și arheologic scoate la lumină o rețea de localități medievale dispărute, abandonate în sud-vestul Transilvaniei, o lume rurală care a existat în secolele XI-XIII, înainte de marea colonizare săsească. Publicitate Publicitate Cercetările realizate de către Maria Crîngaci -
Sibiul are cea mai mare creștere anuală a salariului: aproape 10%. 5.750 de lei a fost salariul mediu net, în județ, în ianuarieAlin Bratu13 aprilie 2026Cea mai mare creştere anuală a fost în Sibiu, de 9,5%, până la 5.750 de lei net pe lună, anunță Ziarul Financiar într-o analiză duminică, 12 aprilie. Cele mai mari salarii din țară sunt în Bucureşti, Cluj, Timiş, Sibiu şi -
Prețul unei locuințe în orașele înfrățite cu Sibiul. În Japonia, casele sunt mult mai ieftine. Ca în TurciaAlin Bratu13 aprilie 2026Dincolo de protocoale diplomatice și vizite oficiale, rețeaua de orașe înfrățite ale Sibiului oferă și o radiografie a economiei globale. Dacă un sibian ar decide astăzi să schimbe apartamentul de două camere, de exemplu, de pe malul Cibinului pe cel
Lasă un răspuns