Directorii Aumovio și Bosch, despre instabilitate, birocrație, salarii și impozite la cea mai mare conferință de business româno-germană, la Sibiu: „Avem nevoie de concurență între țări, dar și de sisteme compatibile”

Directori ai celor mai importanți investitori germani din Transilvania, Aumovio (fosta Continental) și Bosch, au criticat miercuri seara, la Sibiu, instabilitatea economică, deciziile politice și reglementările de la nivel european, dar și birocrația care blochează transporturile. Totodată, ei au spus că România este „foarte bine poziționată pentru viitor” și trebuie să știe să-și valorifice avantajele.

Reprezentanții mai multor companii cu capital german s-au reunit miercuri seara la Sibiu, în cadrul celei mai mari conferințe de business din regiune, cu tema „Cooperarea româno-germană în contextul provocărilor economiei europene”. Evenimentul a fost organizat de Clubul Economic German Transilvania (DWS) împreună cu Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German (FCBRG).

„România, cea mai mare locație din afara Germaniei pentru Aumovio”

Matthias Wichtler, directorul financiar al Aumovio pentru România, a fost unul dintre primii vorbitori. Acesta a ținut să spună că „România a devenit între timp cea mai mare locație din afara Germaniei, fiind practic numărul unu în dezvoltarea globală după țara de origine”. Acesta a amintit despre faptul că „povestea noastră în Sibiu a început acum 20 de ani, cu dimensiuni mult mai reduse”. „Intenția inițială a fost un modul de producție de 3.000 mp. Între timp, aproape la fiecare doi ani ne-am dublat capacitatea de producție, ajungând astăzi la modulul de producție nr. 7”, a precizat acesta.

Proiectele dezvoltate aici, implementate inclusiv în China

Wichtler a subliniat că astăzi nu mai este vorba doar despre producție la Sibiu:

„În Sibiu avem peste 1.000 de ingineri de dezvoltare. Aceștia nu lucrează pe componente banale, ci fac dezvoltare de ultimă generație în domenii precum Cyber Security, High Performance Computing și Cloud Architecture. Proiectele dezvoltate în România sunt implementate ulterior în toată lumea, inclusiv în China”.

În discursul său, directorul financiar al Aumovio a atras atenția asupra nevoii de forță de muncă înalt calificată, care „nu mai este opțională”: „Am depășit de mult etapa în care România era considerată o simplă „bancă de lucru” ieftină. Acest lucru nu mai este o temă de ani buni. Avem nevoie de angajați care să poată opera mașini extrem de complexe. De aceea, conceptul nostru este „Brain to build””.

În acest context, el a amintit despre programele de studii duale, pe care le consideră „enorm de importante” pentru companie.

România, bine poziționată, dar să-și folosească șansele

În finalul intervenției sale, Wichtler a spus că „România este foarte bine poziționată pentru viitor, dar este esențial ca țara și oamenii să își cunoască și să își folosească aceste șanse”

De la „Noi suntem poporul” la „Noi suntem economia”

La rândul său, Bernhard Gehlert, director comercial al Robert Bosch Blaj, a avut un ton mai provocator și critic. Și-a început intervenția chiar cu un slogan popular în Germania anilor 90, cu intenția de a arăta legătura dintre economie și politică: „Wir sind das Volk. Wir sind die Wirtschaft”, adică „Noi suntem poporul. Noi suntem economia”.

Sloganul „Noi suntem poporul” a fost scandat inițial în timpul demonstrațiilor de luni din 1989-1990 din Germania de Est, pentru a protesta împotriva guvernului est-german.

„Toți cunoaștem lozinca (…)”, a spus Gehlert. „Dar și «noi suntem economia» este, în esență, un slogan cu conotație politică. Pornesc de la asta pentru că vreau să spun clar: această discuție are legătură cu politica”, a precizat el.

Schimbarea regulilor, frâna investițiilor

Într-adevăr, directorul Bosch a transmis mai multe critici la adresa politicului, arătând lipsa de predictibilitate, dar inclusiv a criticat reglementarea din UE, dar și politica de majorare a salariului în România, în comparație cu cea a impozitării.

„Noi, oamenii, suntem cei care delegăm prin vot puterea politicienilor, cu încrederea că aceștia vor crea cadrul optim pentru societate (…) Cea mai mare provocare actuală este stabilitatea regulilor de joc. Politica are rolul de a crea un cadru predictibil, însă vedem zilnic în știri că regulile se schimbă câte puțin în fiecare zi, mai ales dinspre SUA. Asta duce la o incertitudine ridicată în economie. Nu poți face investiții pentru că nu știi dacă regulile vor fi altele poimâine. Dobânzile cresc din cauza incertitudinilor, ceea ce înseamnă că investițiile devin mai scumpe – pentru proiecte de infrastructură pe termen lung sau proiecte riscante obții credite mai proaste sau trebuie să plătești mai mult”, a declarat Bernhard Gehlert.

„UE emite reglementări care afectează”

Gehlert a spus că e un mare susținător al Uniunii Europene, dar nu a ocolit să o critice:

„Ideea din spatele UE este de a garanta oamenilor un nivel de trai mai ridicat prin cooperarea între țările europene. Acest lucru este uneori incredibil de greu de imaginat astăzi. Acest lucru este valabil mai ales atunci când primești reglementări din Europa, poate de la politicieni care nu sunt pe deplin legitimați democratic și care ar putea chiar să fie oarecum conduși de ideologii, fie că este vorba de reducerea emisiilor de CO2 sau de alte probleme. Aceste reglementări afectează toți cetățenii, precum și întreprinderile, îngreunând comerțul
(…)
Însă astăzi ne aflăm într-o perioadă în care încercăm să implementăm „managementul riscurilor”. Trebuie să implementăm măsuri și, eventual, să naționalizăm din nou lanțul de aprovizionare. Auzim despre asta în fiecare zi la știri. Ori de câte ori există perturbări ale lanțului de aprovizionare, se lansează un apel: „Oh, ar trebui să facem totul acasă”. Cred că știm cu toții că acest lucru nu este posibil. Diviziunea globală a muncii este atât de eficientă încât nicio țară nu poate menține acest nivel de trai singură astăzi”.

„Concurență între țări, nu egalizare”

Cu referire la relația dintre Germania și România, el susține că este nevoie de concurență între țări, nu de egalizare:

„Sunt convins că avem un mare potențial de a crea avantaje pentru ambele țări printr-o cooperare strânsă. Și este important pentru mine să subliniez că nu este vorba despre omogenizare. Ne aflăm din ce în ce mai mult într-o situație în care încercăm să-i facem pe toți la fel. Cred că aceasta este, de asemenea, una dintre criticile mele personale la adresa multor autorități europene de reglementare care încearcă să facă toate țările din această comunitate cât mai egale posibil. Cred că avem nevoie de concurență între țări, dar avem nevoie de sisteme compatibile”.

Ca exemplu de barieră birocratică, directorul Bosch s-a referit la codul UIT pentru transport, introdus în România în anul 2022, prin sistemul național RO e-Transport, dezvoltat de ANAF (Este un cod generat automat de sistemul RO e-Transport pentru fiecare transport de bunuri cu risc fiscal ridicat (și ulterior extins și la alte tipuri de transporturi) – n.n.).

„Să ne imaginăm o țară care importă ceva în România, ceea ce necesită un cod UIT pentru transport. Așadar, avem nevoie de aceste numere și înregistrări pentru fiecare transport, ceea ce ar putea avea sens pentru o țară, dar, bineînțeles, duce la dificultăți la frontiere. Tocmai am devenit membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen și totuși am reușit deja să creăm o altă barieră care probabil reduce semnificativ eficiența (…)”, a completat Bernhard Gehlert.

Creșterea salariului minim vs. impozitarea

Poate cel mai direct mesaj adresat autorităților române a vizat politica de creștere anuală a salariului minim, în comparație cu cea de impozitare. Gehlert s-a întrebat dacă acest lucru e competitiv:

„Impozitarea în România afectează pe toată lumea în mod egal, cu aceeași cotă de impozitare: 42,5% dedusă din venitul brut. Asta se aplică și pentru cel cu salariul minim. Și trebuie să ne întrebăm dacă este oportun să periclităm competitivitatea României prin faptul că, mai mult sau mai puțin în fiecare an – și sunt deja cinci ani în România – salariul minim crește cu 20%. Am înțelegere deplină pentru oamenii de la capătul de jos al spectrului de venituri – ei au absolut nevoie de aceste majorări ca să poată trăi decent. Asta e clar. Dar este oare corect să îi împovărăm pe acești oameni în mod egal cu cei care câștigă de două, de trei, de cinci ori mai mult? Este o întrebare care trebuie pusă și cred că cooperarea dintre țări oferă oportunitatea de a valorifica avantajele competitive ale unei țări și de a arăta că este poziționată diferit față de o altă țară, făcând-o astfel atractivă pentru afaceri și contribuind la prosperitatea Europei”.

Citește și: