Justiția a anulat, pentru a doua oară, decizia aleșilor Sibiului de a interzice noi construcții în centrul istoric. Proiectul de pe A.D. Xenopol devine studiu de caz

Pentru că au votat împotrivă „doar pentru că pot”, consilierilor locali ai Sibiului le-a fost anulată pentru a doua oară hotărârea prin care au respins documentația urbanistică elaborată pentru ridicarea unei noi clădiri pe ultimul teren disponibil destinat construcțiilor de pe strada A.D. Xenopol. Istoria acestui proiect se întinde deja pe opt ani și devine un studiu de caz despre cum aleșii orașului votează în raport cu interesul public și cel privat. Hotărârea Tribunalului nu este definitivă.

Planul urbanistic pentru zone construite protejate (PUZCP) elaborat pentru ridicarea unei noi clădiri cu locuințe și birouri în piațeta din capătul străzii A.D. Xenopol a fost respins, într-o primă fază, în 2022. Persoana care a plătit elaborarea acelui proiect – sibianul Sebastian Boncuț, administratorul societății I-Nutrition SRL – a contestat în instanță hotărârea Consiliului local din 2022. Și a câștigat: Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat dreptate atunci când a arătat că proiectul supus votului și respins mai apoi nu era cel elaborat de el (arhitecții Primăriei i-au modificat fără acord unele elemente).

Citește și

Ca urmare a acelui proces, în februarie anul trecut, documentația PUZCP a fost supusă din nou votului consilierilor locali ai municipiului Sibiu. A fost un proiect intens dezbătut: printre argumentele aduse pentru respingerea lui a fost și acela că o nouă clădire pe terenul de 330 de mp ar obtura vizibilitatea către cupola Catedralei Mitropolitane. La finalul ședinței din 27 februarie 2025, Consiliul local Sibiu a decis, în unanimitate, respingerea din nou a documentației PUZCP.

I-Nutriton SRL a deschis un nou proces prin care a solicitat anularea noii hotărâri, dar și obligarea Consiliului local Sibiu să adopte documentația urbanistică. În cursul zilei de vineri, Tribunalul a admis, parțial, cererea: a decis anularea hotărârii, dar nu a obligat Consiliul local să adopte automat planul urbanistic.

„Anulează Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Sibiu nr. 62/27.02.2025 privind respingerea documentației de urbanism P.U.Z C.P. – Construire clădire birouri în municipiul Sibiu, str. Xenopol, nr. 16 (…). Obligă pârâții Primarul Municipiului Sibiu – doamna Astrid-Cora Fodor și Consiliul Local al Municipiului Sibiu, prin Primar, să reia procedura administrativă de analizare și soluționare a documentației de urbanism P.U.Z.C.P. formulate de reclamantă, cu respectarea considerentelor prezentei hotărâri”, se arată în minuta dată publicității de Tribunalul Sibiu.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Citește și

Slogane populiste și „au votat pentru că au putut”

Pe cei 330 de mp ai terenului cu destinația curți/construcții de pe strada A.D. Xenopol, Sebastian Boncuț a anunțat că dorește ridicarea unei clădiri cu subsol, parter, trei etaje și etaj retras sau mansardă. Primăria i-a impus ca, în prealabil, să elaboreze un PUZCP care să reglementeze nu mai puțin de 2,9 ha din centrul istoric al Sibiului.

Iar faptul că respectivul PUZCP a fost avizat de toate instituțiile de specialitate îi obliga pe consilierii locali să voteze împotriva unui astfel de proiect doar dacă ar fi avut argumente legale, au susținut în fața instanței avocații angajați de firma lui Sebastian Boncuț.

„Sloganele populiste de tipul «centrul istoric al Sibiului nu e doar un loc pe hartă, e o poveste vie care merită să fie păstrată nealterată», având drept pretins autor «un profesor universitar», nu pot servi drept motivare reală și legală (…). În speță, Consiliul Local Sibiu nu acționează în calitate de autoritate tehnică sau științifică, iar hotărârea adoptată nu se întemeiază pe o analiză proprie de specialitate, ci pe considerente generale referitoare la protejarea unor presupuse valori culturale. Or, documentația a fost deja examinată de autorități competente în materie — organisme de specialitate care au emis avize favorabile, confirmând că proiectul respectă toate exigențele legale incidente, inclusiv cele privind protejarea patrimoniului cultural”, au susținut în instanță avocații firmei I-Nutrition.

Aceștia au apreciat că votul dat în unanimitate de cei 22 de consilieri locali ai orașului echivalează cu un abuz de putere. Unul în care voința politică a aleșilor nu a avut vreun fundament rațional, ci o logică simplistă care ar putea fi rezumată prin sintagma „am votat astfel pentru că a avut această posibilitate”.

În discuție a fost adus și faptul că, în timp ce noua construcție din centrul istoric a fost respinsă, alte cel puțin șase inițiative similare au fost aprobate în aceeași zonă a Sibiului. Printre acestea a fost invocată și demolarea parțială și extinderea unor clădiri de pe strada Tribunei.

În replică, reprezentanții administrației locale au arătat că – deși PUZCP-ul avea toate avizele favorabile solicitate – aleșii Sibiului sunt cei care au ultimul cuvânt. „Consiliul Local, în virtutea dreptului său de apreciere, și-a exprimat punctul de vedere cu privire la aprobarea documentație de urbanism, apreciind faptul că acesta nu este oportun întrucât afectează patrimoniul cultural prin realizarea unei construcții pe parcela reclamantei, care ar contrasta cu restul clădirilor monumente istorice sau aflate în zona de protecție a monumentelor istorice, ar obtura panorama către Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” Sibiu, ar amplifica probleme de trafic și parcare într-o zonă centrală deja aglomerată (circulația autoturismelor fiind restricționată în centrul istoric, ceea ce presupune o deviere a traficului spre zonele adiacente, cum ar fi strada A.D. Xenopol, respectiv se propune păstrarea caracterului de grădină urbană și asigurarea gradului de însorire pentru parcelele învecinate”, au arătat avocații administrației locale.

Tribunalul: aleșii nu pot invalida avize date de specialiști

Tribunalul Sibiu a arătat că o astfel de speță nu poate fi simplist redusă la o „divergență urbanistică” și că în discuție intră și capacitatea unui for deliberativ precum Consiliul local de a interveni peste alte instituții de specialitate.

„Legiuitorul nu a lăsat aprecierea aspectelor tehnice esențiale exclusiv în seama autorităților deliberative locale, ci a instituit un mecanism complex și specializat de control administrativ, tocmai datorită caracterului sensibil al intervențiilor urbanistice asupra patrimoniului cultural construit. Prin urmare, în măsura în care autoritățile tehnice competente au validat soluția urbanistică propusă, inclusiv din perspectiva integrării în țesutul urban istoric și a protejării valorilor patrimoniale, autoritatea deliberativă locală nu poate substitui această analiză tehnică printr-o reapreciere eminamente subiectivă a acelorași aspecte, fără a depăși limitele dreptului său de apreciere”, se arată în motivarea Tribunalului Sibiu, publicată în format anonimizat prin intermediul ReJust.ro.

Instanța a analizat motivele invocate de consilieri pentru a respinge planul urbanistic și a constatat că aleșii au invocat argumente pe care specialiștii le-au invalidat.

„Instanța constată că motivele care au fundamentat respingerea documentației reclamantei sunt, în realitate, predominant motive de natură tehnică și urbanistică, mai precis: pretinsa afectare a perspectivei asupra Catedralei Mitropolitane Sibiu, integrarea în cadrul construit istoric, impactul asupra patrimoniului, efectele asupra traficului și parcării, pretinsa afectare a caracterului urbanistic al zonei, menținerea caracterului de «grădină urbană»”, se arată în motivarea citată. Cu alte cuvinte, judecătorul a avut în vedere faptul că aleșii au decis să infirme concluziile tehnice unor studii de specialitate avizate de către instituții ale statului român.

„Exact aici se evidențiază caracterul nelegal al conduitei administrative adoptate de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sibiu”.

Judecătorul a adus în discuție și faptul că, prin hotărârile repetate ale consilierilor locali referitor la acest proiect, terenul de 330 de mp cu destinația curți/construcții primește o interdicție de construire pe durată nelimitată. Fără ca proprietarul respectivului teren să primească vreo compensare pentru că îi este afectat dreptul la proprietate. „În egală măsură, instanța reține că simpla existență a unei opoziții publice sau a unor dezbateri intense în spațiul civic nu exonerează autoritatea publică de obligația de a adopta acte administrative întemeiate pe criterii de legalitate, proporționalitate și fundamentare obiectivă. (…) Într-o societate democratică, autoritatea publică are obligația de a asculta opiniile colectivității, însă are, în egală măsură, obligația de a se delimita de tentația substituirii normei juridice prin presiunea opiniei publice, oricât de intens manifestată ar fi aceasta.”, se mai arată în hotărârea citată.

Cheltuieli de judecată

Prin proces, reprezentanții I-Nutrition au solicitat cheltuieli de judecată de aproape 69.000 de lei. Deoarece – la faza de fond – procesul a fost câștigat doar parțial, instanța a încuviințat cheltuieli de judecată de puțin peste 20.000 de lei.

Iar aceste cheltuieli se adaugă și celor din procesele prin care a fost anulată prima hotărâre (cea din 2022). Atunci, Primăria Sibiu a fost obligată la plata unor cheltuieli de judecată de peste 85.000 de lei.

Citește și