AUDIO Știrile lumii vorbite „pe săsește”. O sibiancă stabilită în Germania aduce dialectul transilvănean în secolul XXI

În era globalizării, în care limbile regionale tind să dispară, odată cu ultimii vorbitori, o jurnalistă originară din județul Sibiu, din Mediaș, dare care s-a stabilit în Germania, a decis să demonstreze că dialectul sașilor transilvăneni încă există, și e capabil să exprime complexitatea lumii moderne.

Chris Kaiser a lansat proiectul „Soksesch Nohrichten” (Știri Săsești), un podcast săptămânal care aduce geopolitica, sportul și cultura internațională direct în urechile vorbitorilor de dialect saxon, relatează siebenbuerger.de.

O punte între tradiție, istorie și geopolitică

„Soksesch Nohrichten” nu este o emisiune despre tradiții populare sau amintiri din satele transilvănene, ci un buletin de știri veritabil. Știri la zi. În fiecare weekend, Chris Kaiser sintetizează evenimentele majore ale săptămânii precedente într-o emisiune scurtă, de aproximativ cinci minute. Dar limba pe care o folosește pentru asta e ”săseasca” transilvăneană.

Subiectele sunt dintre cele mai diverse: de la manevrele politice ale lui Donald Trump, la tensiunile din Iran sau conflictele din Golful Persic.

„Tonul este cât mai neutru și obiectiv posibil”, explică jurnalista într-un interviu pentru Siebenbürgische Zeitung, subliniind că obiectivul este informarea, nu doar conservarea lingvistică.

”Am studiat germanistica și filosofia și am un interes pentru lume, pentru oamenii din întreaga lume, iar entuziasmul meu pentru moștenirea mea transilvăneană se reflectă în aceste contacte cu lumea. Prin urmare, este firesc să doresc să conectez lumea cu Transilvania și Transilvania cu lumea. Nu vorbesc saxonă cu copiii mei, dar doresc să contribui la insuflarea unui suflu nou acestei limbi, depășind oarecum caracterul ei prea muzeal și privat”. – Chris Kaiser

Scânteia luxemburgheză: Cum a luat naștere proiectul

Ideea i-a venit dintr-o curiozitate a unui prieten care, trimițându-i un fragment audio în dialect luxemburghez, a întrebat-o dacă limba saxonă sună similar.

Căutând pe internet, Chris a realizat că prezența dialectului saxon în spațiul digital era limitată aproape exclusiv la cântece și povești populare – elemente cu o puternică încărcătură culturală, dar care nu reușeau să creeze o punte către prezent.

Inspirația a venit din Luxemburg, unde localnicii și-au adaptat dialectul la cerințele secolului XXI, folosindu-l pentru a discuta despre orice: de la religie, la politică mondială.

„Această corespondență nu exista în cazul dialectului saxon, lipsea în mod fundamental vocabularul necesar pentru asta”, spune Kaiser.

Astfel, cu trei zile înainte de Revelion, a decis să facă o retrospectivă a anului în dialectul ”săsesc”, punând bazele podcastului care acum poate fi ascultat pe Spotify și pe site-ul dedicat.

Cum se aud știrile în vechiul dialect săsesc:

”Am o problemă cu termenii de specialitate”

Procesul de producție este unul riguros: „ales, scris și spus de doamna Kaiser”, explică ea la începutul știrilor.

Jurnalista scrie textele mai întâi în germană, însă marea provocare apare la traducere. Dialectul saxon, fiind o limbă a copilăriei și a mediului privat, nu deține întotdeauna termeni tehnici sau moderni.

”Am o problemă cu termenii de specialitate. Dar tocmai de aceea fac podcastul, pentru a introduce elementele tehnice, concrete și profesionale în limbă, acolo unde lipsesc. De fapt, se adaugă încă o problemă.

Vorbesc în dialectul saxon, limba copilăriei mele.

Ca adult, nu am vorbit niciodată dialectul saxon. În multe situații, pot apela la amintiri despre cum vorbeau adulții din jurul meu și o pot întreba pe mama mea. Dar rămâne problema fundamentală a terminologiei actuale.

Când vorbesc despre primarul gay din München, preiau cuvântul „gay” în dialectul saxon. Un alt exemplu: nu știu cum se spune „ostatic” în dialectul saxon. Atunci trebuie să o descriu. (…) Am o problemă cu cuvântul „român”. În dialectul saxon se spune „blesch”, dar când vorbesc despre cetățenie, atunci este totuși „român”, pentru că aceasta este denumirea oficială.

Uneori decid în funcție de criterii pe care le analizez, dar trebuie să iau o decizie și astfel rămâne un proiect deschis: Dacă cineva are un termen mai bun și argumente mai bune în favoarea lui, atunci l-aș adopta și eu. Despre asta este vorba în acest proiect. Eu îl numesc extinderea zonei lingvistice”, explică ea.

Cine este Chris Kaiser?

Născută în Mediaș, Chris a plecat în Germania la vârsta de 16 ani. Cu studii în germanistică și filosofie și o carieră de jurnalist, ea a reușit să îmbine integrarea perfectă în societatea germană cu pasiunea pentru moștenirea transilvăneană. A fost activă ani de zile în Studium Transylvanicum, un grup de tineri academicieni dedicați studiului științific al Transilvaniei.

Deși nu vorbește dialectul cu copiii ei, proiectul ei este un manifest împotriva „muzeificării” limbii. „Doresc să contribui la insuflarea unui suflu nou acestei limbi, depășind caracterul ei prea muzeal și privat”, mărturisește Kaiser.

Unde pot fi ascultate știrile?

Pentru cei curioși să audă cum sună evenimentele mondiale în graiul sașilor de altădată, podcastul este disponibil pe site-ul www.soksesch-nohrichten.de sau pe Spotify sub numele „Soksesch Nohrichten”. De asemenea, Chris Kaiser menține un contact strâns cu comunitatea, fiind prezentă la evenimente precum „Ziua Patriei” din Dinkelsbühl pentru a-și promova proiectul.

Prin „Soksesch Nohrichten”, Chris Kaiser informează, dar, în plus, oferă o lecție despre reziliența culturală: o limbă nu moare, atâta timp cât are curajul să vorbească despre lumea de astăzi.