Ecologie politică și inegalități de mediu: 70 de specialiști și activiști din 18 țări au discutat la Sibiu despre „efectele inegale ale tranziției verzi”. Valea Hârtibaciului, oferită ca exemplu de acaparare a terenurilor

Aproximativ 70 de cercetători, profesori, doctoranzi, activiști și specialiști independenți din 18 țări au discutat la Sibiu despre costuri ascunse, contradicții, dar și efecte inegale ale tranziției verzi în regiunea Europei centrale și de est. Discuțiile și prezentările au avut loc la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), în cadrul conferinței internaționale The Greyzone of the Green Transition: Environmental Inequalities in Central and Eastern Europe, care a fost organizată de echipa proiectului ECOJUST. Este vorba despre proiectul de cercetare Doing Environmental Justice: A Theory in Praxis, derulat timp de 3 ani la ULBS, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit organizatorilor, proiectul se apropie de finalizare în vara acestui an, iar echipa care face parte din acesta și-a propus să contribuie la „dezvoltarea cercetării despre injustiția de mediu în România și Europa de Est, prin investigații interdisciplinare dedicate conflictelor socio-ecologice, tranziției verzi, transformărilor rurale, muncii precare și relației dintre marginalizare socială și degradarea mediului”.

„Cum se desfășoară nedreptățile sociale și de mediu în România postcomunistă”

„Persoanele cu venituri mici, din zone marginalizate și, de obicei, persoanele de culoare, au fost cele mai afectate de expunerea disproporționată la contaminarea toxică și de privarea de mijloace de trai de bază, cum ar fi apa, pădurile, pământul, semințele sau alimentele. ECOJUST încearcă să înțeleagă cum se desfășoară astfel de nedreptăți sociale și de mediu în contextul României postcomuniste.

ECOJUST documentează expunerea disproporționată a grupurilor vulnerabile la pericolele socio-ambientale într-o regiune rurală, non-vestică, insuficient cercetată. Abordarea noastră, bazată pe studii de caz, examinează relația dintre proiectele de dezvoltare și impactul acestora asupra comunităților locale. Desfășurăm o cercetare calitativă multi-localizată în patru locații din România – Roșia Montană, Valea Topologului, Valea Hârtibaciului și Câmpulung-Muscel – pentru a permite o analiză mai profundă a patru conflicte de mediu: mineritul, exploatarea forestieră ilegală, acapararea terenurilor, respectiv traficul de deșeuri”, este descrierea proiectului.

Potrivit organizatorilor, conferința „a pus Sibiul pe harta dezbaterilor internaționale despre justiția de mediu”. Proiectul este coordonat de Irina Velicu (politolog, doctor în științe politice la Universitatea din Hawaii și master în studii internaționale de la Universitatea din Warwick) și de Valer Simion Cosma (istoric și antropolog, director al Bibliotecii ULBS), din echipă făcând parte alți 15 cercetători din țară și străinătate.

Cine sunt specialiștii veniți la Sibiu

În contextul conferinței de la Sibiu, Valer Cosma i-a prezentat pe unii dintre specialiștii care au venit la ULBS:

Evenimentul a beneficiat de prezența unor keynote speakers de referință în cercetarea internațională. Erik Swyngedouw, profesor de geografie la University of Manchester și Senior Research Associate la University of Johannesburg Centre for Social Change, este unul dintre cei mai influenți teoreticieni contemporani ai ecologiei politice și ai teoriei critice. Doctor al Johns Hopkins University și deținător al unor titluri Doctor Honoris Causa acordate de Roskilde University și Malmö University, cercetările sale se concentrează asupra ecologiei politice, politicii mediului, urbanizării naturii și contradicțiilor capitalismului contemporan. Este autorul unor volume fundamentale precum Promises of the Political: Insurgent Cities in a Post-Democratic Environment (MIT Press), Liquid Power: Contested Hydro-Modernities in 20th Century Spain (MIT Press) și Social Power and the Urbanization of Nature (Oxford University Press).

Stefania Barca, profesoară asociată la Universidade de Santiago de Compostela, este una dintre cele mai importante istorice de mediu la nivel internațional, cunoscută pentru cercetările sale despre relația dintre muncă, ecologie și reproducere socială dintr-o perspectivă feministă și de justiție climatică. În 2021 a fost „Zennström Professor in Climate Change Leadership” la University of Uppsala, unde a fondat rețeaua internațională Just Transition and Care. Cele mai recente volume ale sale, Forces of Reproduction. Notes for a Counterhegemonic Anthropocene (Cambridge University Press, 2020) și Workers of the Earth. Labour, Ecology and Reproduction in the Age of Climate Change (Pluto Press, 2024), au devenit repere importante în dezbaterile contemporane despre ecologia muncii și tranziția justă.

Vivian Price, profesoară de studii interdisciplinare și afiliată programului Labor Studies de la California State University Dominguez Hills, este cercetătoare, cineastă și activistă sindicală, cunoscută pentru cercetările și filmele sale despre muncă, gen, justiție socială și schimbări climatice. A coordonat ani de zile programul Labor Studies și a inițiat Labor, Social and Environmental Justice Fair. Activitatea sa academică și artistică include documentare precum Hammering It Out, Transnational Tradeswomen și Harvest of Loneliness, dedicate muncii precare și organizării sindicale. Beneficiară a unor burse Fulbright pentru cercetare și predare în Marea Britanie și Norvegia, Vivian Price dezvoltă în prezent proiecte internaționale despre tranziția justă, decarbonizare și relația dintre sindicate, industrie și schimbările climatice.

„Programul conferinței a inclus, pe lângă comunicările științifice și dezbaterile academice, proiecția a două scurtmetraje documentare dedicate conflictelor socio-ecologice și tranziției verzi, precum și două expoziții de fotografie realizate de Petruț Călinescu și Andrei Becheru, care au explorat vizual relația dintre degradarea mediului, muncă, marginalizare și transformările postsocialiste din regiune.

Prin această conferință ne-am propus nu doar organizarea unui eveniment academic punctual, ci și punerea bazelor unei rețele regionale de cercetare dedicate ecologiei politice, injustiției și inegalităților de mediu în Europa Centrală și de Est. Pornind de la succesul acestei prime ediții a conferinței The Greyzone of the Green Transition, ne propunem să transformăm această inițiativă într-o conferință bianuală, care să devină în timp un reper regional pentru dezbaterile critice despre ecologie politică, tranziție verde, democrație și justiție socială în Europa Centrală și de Est”, mai precizează organizatorii conferinței.

Valea Hârtibaciului, oferit ca exemplu de „acaparare a terenurilor”

Precizăm că în cadrul proiectului de la Sibiu au fost realizate mai multe studii și cercetări de teren, unul dintre acestea fiind despre acapararea terenurilor agricole în Valea Hârtibaciului, care a apărut recent și în Journal of Peasant Studies.

Studiul se numește „Violence hidden in plain sight: pin-prick land grabbing in Romania” și analizează fenomenul acaparării terenurilor agricole printr-un concept nou: „pin-prick land grabbing”, adică un proces la scară mică, fragmentat și adesea invizibil, care, potrivit autorilor, are loc prin mijloace abuzive în contexte de sărăcie. Autorii susțin că peisajul rural românesc post-socialist trece printr-o „moarte lentă a comunităților sale agrare”, arătând că politicile ultimelor decenii „au demonizat” agricultura de subzistență.

Cercetarea se concentrează pe Valea Hârtibaciului, unde autorii descriu procesul de concentrare a terenurilor de către producătorul de carne de vită Angus Karpaten Meat. Deși corporația își prezintă activitatea ca oferind Transilvaniei o „nouă șansă”, spun autorii, aceștia prezintă mai multe mărturii care indică o realitate marcată de „presiuni insidioase”.

Studiul poate fi consultat aici.