Medicul dermatolog Estera Molnar despre cancerul de piele, anxietatea pacienților și diagnosticul precoce: „O leziune benignă poate genera mai multă teamă decât una periculoasă”

Într-un interviu amplu acordat Turnul Sfatului, medicul dermatolog Estera Molnar vorbește despre creșterea cazurilor de cancer de piele, influențată atât de stilul de viață modern, cât și de expunerea repetată la soare fără protecție adecvată. Medicul insistă asupra importanței depistării precoce și a educației pacienților. De asemenea, discută despre limitele protecției oferite de SPF, rolul filtrului mineral versus chimic, dar și despre modul în care inteligența artificială poate ajuta doar ca instrument de triere, nu ca înlocuitor al diagnosticului medical.

Estera Molnar este medic specialist în dermato-venerologie, absolventă a Facultății de Medicină din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, unde s-a format ca medic generalist. Spune că alegerea de a deveni medic a venit dintr-un interes constant pentru combinația dintre știință, atenția la detalii și dorința de a lucra direct cu oamenii.

Ulterior, a ales dermatologia pentru că i s-a părut o specialitate în care medicina se îmbină cu estetica și observația fină, iar pielea reflectă adesea nu doar afecțiuni medicale, ci și stilul de viață și starea generală a pacientului.

Este membră a Societății Române de Dermatologie, a Societății Române de Dermato-Oncologie, a Academiei Europene de Dermatologie și Venerologie și a Societății Internaționale de Dermatoscopie.

Când este indicată biopsia

Reporter: În practică, care sunt cele mai frecvente „false convingeri” despre protecția solară pe care le întâlniți la pacienți?

Dr. Estera Molnar: Pacienții consideră protecția solară necesară doar la plajă sau în concediu, in realitate, pielea este expusă zilnic radiațiilor UV. O altă idee greșită este că aplicarea unei creme cu SPF dimineața oferă protecție suficienta pentru întreaga zi, dar e important de reaplicat la anumite intervale pentru a avea eficacitate maxima.

Există comportamente de risc subestimate, în afară de expunerea la plajă (de exemplu: condusul, muncă la birou lângă geam, sporturi outdoor)?

Da! Un comportament de risc este expunerea la razele Uv în timpul condusului, sau la persoanele care lucrează lângă ferestre mari sau petrec mult timp în spații foarte luminoase pot avea o expunere cumulativă semnificativă. Sporturile outdoor implică expuneri UV intense, chiar dacă nu sunt percepute ca „stat la soare”. În plus, activitățile cotidiene aparent banale, precum mersul prin oraș, grădinăritul, contribuie și ele la acumularea expunerii solare de-a lungul anilor.

Observați diferențe între generații în felul în care oamenii se protejează de soare?

Da, se observă aceste diferențe. Tinerii sunt, în general, mai informați despre importanța protecției solare și folosesc mai frecvent produse cu SPF. În același timp, există încă presiunea estetică legată de bronz, mai ales în mediul online, ceea ce face ca unele comportamente de risc să persiste.

La generațiile mai în vârstă întâlnim frecvent ideea că „soarele sănătos” nu trebuie evitat sau că protecția solară este necesară doar în concediu. Aceasta este perioada în care educația privind fotoprotecția era mult mai redusă.

Cât de des apar cazuri în care o leziune „suspectă” se dovedește benignă, dar a generat anxietate semnificativă?

Foarte frecvent. În practica dermatologică, multe leziuni care par suspecte pentru pacient se dovedesc a fi benigne — adica nu se transforma in cancer.

De multe ori, pacienții ajung la consultație după ce observă o modificare minoră sau după ce au citit despre melanom pe internet. Ma implic nu doar in diagnosticul unei leziuni, ci și în partea de educație. În același timp, prefer ca pacienții să verifice o leziune care se dovedește benignă decât să ignore una cu potențial malign.

În ce situații alegeți monitorizarea în locul biopsiei imediate?

Alege monitorizarea în special în cazul leziunilor care nu au criterii clare de malignitate, dar pe care doresc să le urmăresc în evoluție. Dermatoscopia digitală și fotografierea seriata permit compararea aspectului leziunii în timp și să identificăm modificări subtile.

Monitorizarea este utilă mai ales la pacienții cu foarte mulți nevi, unde excizia tuturor leziunilor atipice nu ar fi realistă și ar duce la proceduri inutile. În schimb, dacă o leziune prezintă modificări rapide, asimetrie pronunțată, variații de culoare, sângerare sau alte semne sugestive pentru melanom, biopsia nu trebuie amânată.

Cât de mult influențează experiența medicului decizia de a biopsia o leziune?

Semnificativ. Evaluarea clinică și dermatoscopică presupune recunoașterea unor detalii foarte subtile. Totuși, experiența nu înlocuiește protocoalele și criteriile obiective.

AI-ul în medicină

Pentru că tot suntel acum în era Inteligenței artificiale. Cât de fiabile sunt, în practică, aplicațiile sau algoritmii AI care „evaluează” alunițele?

Sunt instrumente utile de sprijin, însă performanța scade în viața reală, unde imaginile sunt făcute cu telefoane diferite, în lumină variabilă și fără context clinic complet.

AI nu poate înlocui consultația dermatologică, dermatoscopia și experiența clinică. Diagnosticul unei leziuni nu se bazează doar pe imagine, ci și pe istoricul pacientului, localizare, modificările în timp și contextul general al pielii.

Unde credeți că AI va ajuta cel mai mult: screening, triere sau interpretare histopatologică?

Cel mai probabil, AI va avea un impact major în screening și triere. Capacitatea de a analiza rapid volume mari de imagini identifica pacienții care necesită evaluare dermatologică prioritară. In prezent, rolul său este mai degrabă unul de suport pentru specialist decât de înlocuire a deciziei medicale.

Cât de important este istoricul de arsuri solare din copilărie comparativ cu expunerea la vârsta adultă?

Are un impact foarte important, mai ales în ceea ce privește riscul de melanom.  Arsurile severe si repetate din primii ani de viață sunt considerate un factor de risc semnificativ pe termen lung.   De aceea, fotoprotecția copiilor este esențială.

Există ocupații sau medii de lucru „surprinzătoare” cu risc crescut pe care publicul nu le asociază cu cancerul de piele?

Da, există! De exemplu, șoferii profesioniști au expunere cronică la UVA prin geamurile laterale. Persoanele care lucrează pe apă, pe zăpadă sau în medii foarte reflective — pescari, instructori de schi, salvamari — pot primi doze UV foarte mari prin reflexie. Au aceelasi risc persoanele care petrec multe ore în exterior fără să perceapă activitatea ca fiind „expunere solară”. Utilizarea anumitor surse artificiale de UV, precum solarul, rămâne un factor de risc important, în special la vârste tinere.

Ce rol are pigmentarea pielii și cum diferă riscul în funcție de fototip în realitatea clinică?

Are un rol protector natural, deoarece melanina oferă o anumită protecție împotriva radiațiilor UV. În practică, persoanele cu piele foarte albă, ochi deschiși, au un risc mai mare de cancer cutanat, inclusiv melanom. În schimb, fototipurile închise dezvoltă mai rar cancere de piele induse de UV. Acest lucru poate crea uneori o falsă senzație de siguranță. Pacienții cu piele mai închisă tind să utilizeze mai puțin protecția solară și să se prezinte mai târziu la medic atunci când apare o leziune suspectă.

Protecția SPF

Există dezbateri reale în comunitatea medicală despre utilizarea excesivă a cremelor cu SPF?

Da, există anumite dezbateri, însă nu în sensul că fotoprotecția ar fi inutilă, ci mai ales legat de modul în care este utilizată. Unele persoane folosesc SPF ca motiv pentru a prelungi intenționat expunerea solară, ceea ce poate crea o falsă senzație de protecție completă. În realitate, fotoprotecția eficientă înseamnă un ansamblu de măsuri: evitarea expunerii intense la orele de vârf, îmbrăcăminte adecvată, pălării, ochelari și utilizarea corectă a produselor cu SPF.

Există și discuții privind impactul asupra sintezei vitaminei D sau utilizarea excesivă a unor produse fără indicație clară, însă consensul medical rămâne că beneficiile fotoprotecției corecte depășesc clar riscurile, mai ales în prevenția cancerelor cutanate și a fotoîmbătrânirii.

Cât de mult ne protejează, realist, SPF-ul în viața de zi cu zi versus cât cred pacienții că îi protejează?

În practică, SPF-ul oferă o protecție foarte bună atunci când este utilizat corect. Majoritatea oamenilor aplică o cantitate insuficientă de produs și nu reaplică la intervalele recomandate. Astfel, protecția obținută este frecvent mult sub SPF-ul menționat pe ambalaj.

În plus, transpirația, apa, atingerea feței sau ștergerea mecanică reduc eficiența produsului în timp. Insist pe ideea că SPF-ul este o măsură importantă de reducere a riscului, nu o „armură completă” împotriva soarelui.

Există diferențe între filtrele minerale și chimice relevante clinic sau mai mult marketing?

Există diferențe reale : Filtrele minerale, sunt în general mai bine tolerate de pielea sensibilă sau de pacienții cu dermatite. De aceea, sunt frecvent recomandate copiilor mici sau persoanelor cu ten reactiv.  Filtrele chimice absorb radiațiile UV. Ele sunt mai ușor de aplicat și mai puțin vizibile pe piele, ceea ce crește aderența la utilizare. Cel mai important este ca produsul să ofere protecție eficientă UVA și UVB și să fie utilizat corect și constant. Pentru majoritatea pacienților, alegerea optimă este cea a unui produs pe care îl tolerează și îl aplică regulat, mai degrabă decât tipul exact de filtru.

Se poate crea o „falsă siguranță” care duce la expuneri mai lungi?

Da, acest fenomen există și este bine cunoscut. Uneori, utilizarea unui SPF ridicat poate crea o senzație de siguranță excesivă și îi determină pe oameni să stea mai mult timp la soare decât ar face-o în mod normal. Practic, pacienții se simt „protejați” și își prelungesc expunerea, ceea ce poate duce la acumularea unor doze UV importante, chiar fără apariția arsurii solare. Aceasta este una dintre explicațiile pentru care fotoprotecția trebuie privită ca singura măsură de prevenție. Crema cu SPF reduce riscul, dar nu anulează efectele expunerii prelungite la radiații UV.

Formele înșelătoare ale cancerului de piele

Intrăm în alt registru acum. Cum afectează psihologic un diagnostic de leziune suspectă perioada de așteptare până la biopsie și ce credeți că ar trebui făcut pentru a reduce stresul?

Perioada de așteptare până la biopsie sau până la primirea rezultatului histopatologic poate fi foarte dificilă din punct de vedere psihologic. Simpla asociere cu posibilitatea unui cancer cutanat generează frecvent anxietate, insomnie sau preocupare excesivă legată de evoluția leziunii.  Pacienții caută informații online, își monitorizează permanent leziunea sau interpretează fiecare modificare ca pe un semn de agravare. De aceea, optez pentru comunicarea clară și echilibrată. Mereu explic realist nivelul suspiciunii, pașii următori și faptul că multe leziuni investigate se dovedesc benigne.

Cum gestionați situațiile în care pacienții insistă pentru excizii de leziuni complet benigne?

Aceste situații sunt relativ frecvente în dermatologie. Uneori, pacienții solicită excizia unor leziuni complet benigne din teamă oncologică, motive estetice sau pentru că le percep ca „periculoase”, deși nu există criterii medicale de alarmă. În astfel de cazuri, primul pas este discuția și educația pacientului. Explic de ce leziunea este benignă, care sunt semnele reale de risc. Totuși, dacă leziunea produce anxietate semnificativă, traumatizare repetată sau disconfort estetic, excizia poate fi uneori luată în considerare, după o discuție corectă despre beneficii și limite.

Există forme de cancer de piele mai rare sau atipice care sunt frecvent diagnosticate târziu?

Da, există forme mai rare de cancer cutanat care pot fi diagnosticate tardiv tocmai pentru că nu seamănă cu imaginea „clasică” . Unele tumori pot arăta ca o mică rană care nu se vindecă, o zonă roșiatică discretă, un nodul aparent banal. Tocmai de aceea, orice leziune nouă, persistentă sau care se modifică progresiv merită evaluată dermatologic.

Cât de des melanomul nu apare ca o aluniță clasică, ci ca o leziune „înșelătoare” (roșeață, rană, nodul)?

Destul de frecvent. Nu toate melanoamele arată ca o aluniță închisă la culoare, cu margini neregulate. Unele pot fi foarte „înșelătoare” clinic și se pot prezenta ca o pată roz-roșiatică, un nodul, o mică rană care nu se vindecă sau o leziune discretă fără pigment evident.

În dermatologie, nu evaluăm doar culoarea unei leziuni, ci și evoluția ei: creștere progresivă, modificarea formei, sângerare spontană, ulcerare sau apariția unei leziuni diferite de restul („ugly duckling sign”).

Care sunt localizările cele mai frecvent ignorate de pacienți?

Există câteva localizări care sunt frecvent ignorate sau dificil de observat de către pacienți. Scalpului i se acordă adesea puțină atenție, mai ales la persoanele cu păr des. Spatele este o regiune frecvent neglijată, pentru că pacientul nu o poate examina ușor singur. La bărbați, melanoamele apar relativ frecvent pe trunchi și spate. Alte localizări adesea ignorate sunt tălpile, spațiile dintre degete, zona subunghială și regiunea din spatele urechilor.

Ați observat modificări în incidența cancerului de piele în ultimii ani?

Da, se observă o creștere a numărului de cancere cutanate diagnosticate. Acest fenomen are mai multe explicații. Pe de o parte, există o expunere cumulativă mai mare la radiațiile UV și schimbări ale stilului de viață, iar pe de altă parte, conștientizarea crescută și accesul mai bun la screening duc la identificarea mai multor cazuri în stadii precoce.

Cum influențează stilul de viață modern

Are schimbarea climatică (veri mai lungi, UV mai intens) un impact deja vizibil clinic?

Există deja preocupări reale în comunitatea medicală legate de impactul schimbărilor climatice asupra sănătății pielii. Veri mai lungi, temperaturi ridicate și perioade mai extinse petrecute în aer liber pot duce la o expunere UV cumulativă mai mare. În anumite perioade observăm și valori UV foarte ridicate în intervale mai lungi decât în trecut, ceea ce crește riscul de arsuri și de acumulare a daunelor cutanate.

Apar noi tipare de risc legate de stilul de viață modern (ex: expunere urbană, sporturi outdoor intense, călătorii frecvente)?

Da, stilul de viață modern aduce noi tipare de risc. Oamenii petrec mult timp în trafic, pe terase, mergând prin oraș sau practicând activități recreative în aer liber fără să perceapă aceste situații ca „expunere solară”. Creșterea popularității sporturilor outdoor înseamnă expuneri UV repetate și de lungă durată, adesea fără fotoprotecție adecvată. Călătoriile frecvente către destinații însorite expun pielea la episoade intense de radiații UV pe parcursul întregului an, nu doar vara.

Observăm și o combinație între expunerea solară și preocuparea estetică pentru bronz, alimentată de social media, ceea ce poate încuraja comportamente de risc, mai ales la persoanele tinere. În același timp, partea pozitivă este că interesul pentru prevenție și controale dermatologice este și el în creștere.

Potrivit informațiilor furnizate de medic, un studiu publicat în 2025 arată că incidența globală a cancerului de piele a crescut constant între 1990–2021, cu o rată medie anuală de aproape 2% creștere pe an.
Cercetările din 2025 estimează că peste 80% dintre melanoame sunt cauzate de radiațiile UV. Aproximativ 267.000 din 332.000 cazuri din 2022 au fost asociate direct cu expunerea la soare și solar.