Generația TikTok și modelele în viață. Silviu Bunea, cel mai tânăr cercetător al Bibliotecii Astra: „Inteligența artificială este la fel de inteligentă precum sursele pe care le găsește”

Într-o eră a vitezei și a informațiilor livrate „la secundă”, Silviu Bunea a ales un drum care pentru mulți tineri pare desprins din alte vremuri: cercetarea istorică. La doar 30 de ani, sibianul demonstrează că biblioteca nu este un depozit de cărți prăfuite, ci un laborator esențial pentru gândirea critică într-o lume inundată de „fake news” și inteligență artificială. Pe când cei mai mulți tineri își găsesc modele în viață pe Tiktok, Silviu Bunea vine și arată că avem tineri deosebiți chiar în fața noastră.

Visul unui absolvent de Istorie

Silviu a absolvit Facultatea de Istorie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și s-a angajat la Biblioteca Județeană Astra în urmă cu aproape doi ani, chiar înainte de a-și finaliza masteratul. În prezent este cel mai tânăr cercetător al instituției și unul dintre cei mai tineri din Sibiu. Într-un domeniu în care oportunitățile par limitate, el a găsit la Astra locul ideal unde curiozitatea îi este alimentată zilnic.

„Este un mare avantaj să lucrezi într-o bibliotecă pentru că ai acces la multe cărți și documente. În cercetare, este ideal”, explică Silviu. Deși recunoaște cu sinceritate că salariile din domeniu sunt sub media pe economie, pasiunea de a descoperi informații noi compensează neajunsurile financiare.

Rețeta de clătite de acum 100 de ani

Ziua de lucru a lui Silviu începe la ora 8:00 și este un amestec de liniște academică și interacțiune socială. Pe lângă munca de documentare pentru articole științifice — cum este cel actual despre colecțiile Muzeului Asociațiunii Astra — cercetătorul face tururi ghidate în muzeu și se implică în proiecte educaționale precum „Sibiu – orașul copiilor”.

Printre miile de pagini citite, apar și surprize care dau savoare muncii de cercetare. Recent, în timp ce răsfoia „Calendarul săteanului” din 1931, Silviu a descoperit o rețetă de clătite surprinzător de complexă pentru acea vreme.

„M-a surprins faptul că rețeta era destul de complexă, chiar și pentru zilele noastre, foloseau smântână și zahăr zdrobit – echivalentul zahărului pudră, deși era o rețetă dedicată oamenilor de la țară”, povestește tânărul cercetător.

Bibliotecarul în fața Inteligenței Artificiale

Într-o lume în care ChatGPT și Gemini par să aibă răspuns la orice, Silviu Gheorghe privește tehnologia cu un ochi critic, dar pragmatic. El consideră că biblioteca devine, paradoxal, mai importantă acum decât în trecut, tocmai pentru că oferă informație verificată de editori și redactori, spre deosebire de volumul uriaș și adesea nesigur de pe internet.

„Internetul a realizat un mare beneficiu omenirii pentru că oferă foarte multă informație tuturor. Problema principală este că fiind un volum foarte mare de informație, nimeni, dar nimeni nu poate verifica toată informația. Eu aș spune chiar că biblioteca are o importanță și mai mare în ziua de astăzi, tocmai pentru că nu se va putea niciodată verifica informația de pe internet într-un mod sistematic pentru că e un volum foarte mare”, spune Silviu.

Referitor la Inteligența Artificială (AI), tânărul cercetător o vede ca pe un instrument care poate ușura munca, mai ales în traducerea rapidă a surselor din limbi străine. Totuși, el avertizează asupra limitărilor tehnologiei:

„Inteligența artificială este la fel de inteligentă precum sursele pe care le găsește. Va avea nevoie de oameni pentru a-i oferi informații de calitate încă mult timp de acum încolo”.

Gândirea critică, singura armă

Pentru Silviu, soluția în fața haosului informațional de pe rețelele sociale este verificarea sistematică.

„Este foarte bine că te informezi de pe internet, dar acela ar trebui să reprezinte punctul de pornire, după care tinerii, dacă văd vreun subiect care îi interesează, să vină la bibliotecă, pentru că orice carte, indiferent că e scrisă la o editură mai importantă sau la una prestigioasă, totuși oferă o verificare informației. Oricine scrie informația aceea este preluată apoi de un editor, de redactori, este verificată, se verifică notele și chiar și scriitorul în sine. Atunci când faci un video pe internet, oricât de mult te pregătești înainte nu este la fel ca atunci când scrii o carte, pentru că în momentul în care scrii o carte redactezi prima variantă, după care reiei, formulezi diferit, te gândești la ce vrei să transmiți și atunci întotdeauna ai informație structurată. O carte va fi mai calitativă, mai bine organizată și riști mai puțin să obții informații greșite”, explică cercetătorul sibian.

El îi îndeamnă pe tineri ca, atunci când găsesc un subiect interesant pe internet, să vină la bibliotecă pentru a aprofunda informația.

„Dacă informațiile sunt diferite, cineva fie minte, fie greșește”, concluzionează sibianul, reamintindu-ne că, indiferent de cât de avansată devine tehnologia, spiritul uman de observație și analiza riguroasă rămân de neînlocuit.