Microplasticul a fost găsit în morcovi, mere și corpul uman. Opt obiceiuri simple care reduc plasticul din viața ta

Deși rata de reciclare a plasticului a crescut cu aproximativ 80% în ultimii zece ani, o cantitate considerabilă ajunge în continuare la groapa de gunoi, în mediul rural sau în ape. Efectele sunt tot mai vizibile — inclusiv în corpul uman, arată datele furnizate de platforma națională interactivă Harta Reciclării.

Opt obiceiuri care fac diferența

Reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ECO Sibiu recomandă câteva schimbări simple în rutina zilnică. Prima și cea mai la îndemână: sacoșa reutilizabilă la cumpărături, în locul pungii de plastic din magazin sau de la piață.

O sticlă de apă din inox sau sticlă, umplută de la robinet cu apă filtrată, elimină nevoia de PET-uri. La fel, o cană termoizolantă personală evită paharele de unică folosință pentru băuturi calde — 99% dintre acestea nu sunt reciclabile și ajung direct la groapa de gunoi.

Prânzul ambalat în recipiente reutilizabile fără plastic reduce atât deșeurile, cât și cheltuielile. Tacâmurile și paiele din plastic nu pot fi reciclate și sunt printre cele mai nocive deșeuri din natură — alternativele din inox sau lemn sunt ușor de transportat. Când mâncarea se comandă la pachet, propriul recipient reutilizabil din sticlă sau inox înlocuiește ambalajul de unică folosință al restaurantului.

Fructele și legumele pot fi puse direct în coșul de cumpărături, fără punga de plastic, și transportate acasă în sacoșa reutilizabilă. Mâncarea rămasă se depozitează în recipiente de sticlă, nu de plastic.

Alternative la obiectele de uz zilnic

„Deși pare greu de crezut, plasticul s-a bucurat o lungă perioadă de glorie după ce a fost descoperit în 1907. Plasticul era peste tot, pentru că putea să ia o mulțime de forme. La începutul anilor ’90 au început însă primele recenzii negative pentru acest material, tot mai mulți cercetători atrăgând atenția asupra pericolului pe care acesta îl reprezintă. Ceea ce este însă foarte greu este să-l înlocuim în viața de zi cu zi. Așadar trebuie să căutăm alternative”, arată reprezentanții ADI ECO Sibiu.

Câteva dintre alternativele propuse: lufa, o plantă din familia castravetelui care după uscare devine burete de vase 100% natural și biodegradabil, săpunul de vase ambalat în hârtie, periuța de dinți din bambus — cu atât mai utilă cu cât este recomandată înlocuirea periuței o dată la trei luni — și nucile de săpun, fructe ale arborelui Sapindus mukoross care funcționează ca niște capsule de detergent fără microplastic.

Microplasticul, în sol, în legume și în corpul uman

Microplasticul este definit ca o particulă de plastic mai mică de cinci milimetri. Studiile recente arată că aceste particule se găsesc în cantități tot mai mari în corpul animalelor și al oamenilor. Inhalate din aer, ele se depun pe plămâni și pot cauza sistem imunitar slăbit, infertilitate, probleme ale sistemului nervos, pierderea auzului și cancer, potrivit platformei Harta Reciclării.

În agricultură, microplasticul ajunge prin nămolurile din canalizare folosite ca îngrășăminte și prin foliile de plastic utilizate pentru protejarea semințelor.

„Alte studii au arătat că microplasticul alterează densitatea solului, comunitățile microbiene, capacitatea de reținere a apei și alte proprietăți care influențează dezvoltarea plantelor. Mai mult, oamenii de știință au observat că din terenurile cu microplastic lipsea prezența râmelor. O echipă de cercetători a anunțat că a găsit microplastic în morcovi, salată, broccoli, cartofi, mere și pere — cele mai mari cantități au fost găsite în mere, iar cele mai puține, în salată”, transmit reprezentanții ADI ECO Sibiu.

Articol publicat în cadrul proiectului ”Ne jucăm și curățăm, ediția a VII-a”.

Eveniment sprjinit de Azets, Apă Canal Sibiu, Terra Building și Soma.

”Ne jucăm și curățăm, ediția a VII-a” este o acțiune cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Comunității.

Proiect realizat în parteneriat cu ADI Eco Sibiu și Decathlon Sibiu, susținut de ziarul Turnul Sfatului.