Sibiul, condus de mai bine de zece ani de două femei. Cum se vede situația din cealaltă parte, răspund Astrid Fodor și Daniela Cîmpean: „Mentalitatea se schimbă prin rezultate, nu prin cote de gen”

Într-o rară incursiune dincolo de cifrele administrative și proiectele tehnice, primarul Sibiului, Astrid Fodor, și președinta Consiliului Județean, Daniela Cîmpean, au vorbit deschis despre barierele invizibile din politica românească și despre „armura” pe care o femeie trebuie să și-o construiască pentru a rezista într-o funcție de conducere. Cele două au răspuns invitației europarlamentarului sibian Nicu Ștefănuță și au participat marți la o dezbatere publică alături de psihoterapeuta Codruța Răbăgel.

Un tablou național descurajant

În deschidere, Astrid Fodor a taxat subreprezentarea cronică a femeilor în structurile de putere. Datele sunt grăitoare: din cele 103 municipii ale României, doar cinci sunt conduse de femei, iar la nivelul celor 41 de reședințe de județ, Sibiul este unul dintre cele doar două exemple unde primarul este femeie. Aceeași situație se regăsește în consiliile județene, unde tot doar două femei dețin președinția, în timp ce în Guvern prezența feminină rămâne simbolică.

Căutând explicații pentru acest dezechilibru, primarul a făcut o analiză a contextului istoric. Reticența actuală față de femeile lider este, în opinia sa, parțial o reacție la promovarea forțată din perioada comunistă.

„Femeia era și conducător, și tractorist, și mamă, și gospodină. Până și noi ne-am plictisit”, a explicat Astrid Fodor, subliniind că după 1989 s-a produs un recul împotriva prezenței feminine în spațiul public. Dacă înainte de Revoluție existau cote impuse — cel puțin unul din trei directori trebuia să fie femeie — după schimbarea regimului femeile au fost marginalizate politic, prima femeie ministru fiind numită abia în 1996.

„Niciodată nu este o zi în care totul funcționează perfect”

Experiența la cârma Sibiului este descrisă de primar ca o provocare continuă, dată de complexitatea domeniilor gestionate: de la salubritate și iluminat public, până la parcuri și locuri de joacă.

Cea mai mare provocare personală nu a fost însă gestionarea orașului, ci adaptarea la „zgomotul” care însoțește funcția. Astrid Fodor a mărturisit că i-a luat timp să se acomodeze cu atacurile subiective și, de cele mai multe ori, nejustificate venite din zona politică. Lecția de leadership pe care o consideră definitorie este capacitatea de a separa critica reală de atacul politic și de a rămâne concentrată pe nevoile comunității.

„Președintă”, nu „președinte”

Daniela Cîmpean a abordat o temă mai puțin discutată în spațiul public: necesitatea ca limbajul administrativ să reflecte realitatea prezenței feminine în funcții de decizie. Președinta CJ Sibiu a relatat dificultățile de la începutul primului mandat, când a decis să folosească titulatura de „președintă” în loc de „președinte” și a fost criticată public sub pretextul necunoașterii gramaticii limbii române. A solicitat atunci un punct de vedere oficial de la Institutul Național de Lingvistică pentru a valida forma. „Limba română este un organism viu care se adaptează schimbărilor din societate”, a punctat Daniela Cîmpean, explicând că evoluția societății impune și o adaptare a terminologiei.

Originile reticenței față de femeile lider sunt identificate de aceasta în tradiții profunde. Ea a dat exemplul simbolic al așezării în biserică, unde bărbații stau în față, iar femeile în spate, o structură care a dus, în opinia sa, la o minimizare a capacităților feminine.

Împotriva cotelor obligatorii

În privința reprezentării politice, Daniela Cîmpean s-a declarat împotriva cotelor de gen impuse prin lege, considerându-le chiar discriminatorii. Schimbarea reală de mentalitate survine, în viziunea sa, atunci când femeile dovedesc prin rezultate și competență că pot gestiona o funcție publică la fel de bine.

Președinta CJ a vorbit și despre latura personală a carierei publice, menționând „strângerea de inimă” pe care o simte orice mamă când datoria publică o ține departe de familie. Totuși, ea consideră că femeile aduc un plus de valoare esențial în administrație prin empatie și legătură directă cu nevoile cetățenilor. Dialogul direct cu cetățenii este văzut de aceasta ca cea mai valoroasă metodă de a evita „capcana” autorităților de a crede că știu deja ce așteptări are populația, fără a consulta „firul ierbii”.

În prezent, județul Sibiu are femei în funcții cheie: subprefect, primar de municipiu și președintă de consiliu județean — o concentrare de leadership feminin fără corespondent în altă parte din România.

”Cei mai aprigi critici nu sunt bărbații, sunt tot femeile”

La secțiunea de întrebări din public, cele două femei au fost întrebate cum se poate implica o femeie în societatea sibiană, pentru a-și aduce aportul la îmbunătățirea soecietății civile și schimbarea mentalității.

Pentru cei care vor să facă ceva concret pentru cartierul sau grupul lor social, primarul Astrid Fodor oferă o soluție directă: dialogul instituțional. „Dacă aveți idei și vreți să porniți pe undeva, trebuie să veniți la mine în audiență și discutăm”, a declarat edilul Sibiului. Aceasta a explicat că a facilitat deja numeroase parteneriate: „Am avut mai multe întâlniri cu persoane care au inițiativă, i-am pus în legătură cu asociațiile care depun astfel de proiecte și au intrat în aceste proiecte, s-au simțit foarte bine”.

La rândul său, Daniela Cîmpean subliniază că resursele financiare există, sub forma agendelor de finanțare pentru tineret, sport, cultură sau comunitate. Totuși, președinta CJ atrage atenția că energia trebuie să vină din comunitate: „Acest val trebuie să pornească și de la firul ierbii. Dacă simțim o nevoie de a interveni într-un loc și dacă avem idei și disponibilitate, să o facem și să-l convingem și pe cel din stânga, și pe cel din dreapta”.

Lupta cu prejudecățile: „Curățenia primarului”

Poate cel mai savuros moment al discuției a fost cel legat de mentalitățile „depășite” cu care se confruntă cele două femei lider. Astrid Fodor a relatat o scenă cu o vecină care a rămas șocată văzând-o pe aceasta ocupându-se de gospodărie și spălând geamurile: „Ce faceți, doamna primar? Vă faceți singură curățenie? Am depășit puțin măsura și am întrebat: Cine vine, Sfântul Duh și face curățenie?”. Primarul a punctat ironic faptul că și alte „doamne din lumea bună” sunt șocate de plăcerea ei de a se ocupa personal de grădină sau casă.

Daniela Cîmpean a completat tabloul schimbării necesare cu un sfat despre educația în familie și parteneriatul dintre soți. Ea a rememorat sfaturile primite de soțul ei în familie: „Soția ta este partenerul tău de viață. Dacă vrei să ai o viață frumoasă, trebuie să fii alături de ea și să o sprijini în tot ce face. Când munciți, munciți în casă împreună, când vă relaxați, vă relaxați împreună”.

„Vai că-i prea slabă, vai că-i prea grasă…

Discuția nu a ocolit nici presiunea socială la care sunt supuse femeile. Astrid Fodor a taxat tendința societății de a judeca excesiv aspectul fizic: „Vai că-i prea slabă, vai că-i prea grasă… are rujul roșu și n-are rujul roz. Și cei mai aspri critici nu sunt bărbații, sunt tot femeile”.

Mesajul final pentru sibieni rămâne unul de unitate și acțiune organizată: „Adunându-se mai mulți oameni care gândesc la fel, în timp se schimbă acea mentalitate”. Pentru a asigura responsabilitatea, autoritățile recomandă ca implicarea civică, în special în asistența socială, să se facă prin cadrul asociațiilor, unde cetățenii pot găsi sprijin și prieteni cu aceleași valori.

Pe scenă, în fața unei săli plină de bărbați

Daniela Cîmpean a folosit o întâmplare din campanie pentru a ilustra, mai pregnant decât orice statistică, locul femeilor în viața publică din România. Intrând în campania electorală, alături de Raluca Turcan, într-o sală de cămin cultural din Mărginimea Sibiului, a constatat că erau singurele femei prezente: „Aoleu, zic, nu vă supărați, dar nu este nicio femeie aici?”. Răspunsul primit a spus mai mult decât și-au dat seama cei care l-au dat: sala fiind mică, de aproximativ o sută de persoane, organizatorii hotărâseră să aducă din fiecare familie „partea care contează” — bărbații. Daniela Cîmpean avertizează că o schimbare reală în privința egalității nu va veni prin reglementări naționale, ci prin presiunea exercitată de jos în sus de persoanele care cred într-o cauză și devin „luptători” pentru aceasta.

„De la o femeie se așteaptă să fie blândă și amabilă”

În încheiere, Astrid Fodor a subliniat că, deși responsabilitățile sunt identice indiferent de gen, așteptările societății împing adesea femeile spre un stil de management bazat pe diplomație extremă, chiar și atunci când situația impune fermitate.Există o diferență vizibilă în modul în care sunt percepute reacțiile bărbaților față de cele ale femeilor în administrație, a explicat primarul.

„Bărbații au voie alte voci. Ei pot să strige, pot să fie asertivi, dacă e cazul. De la o femeie se așteaptă să fie blândă, să fie amabilă”, a declarat Astrid Fodor, punctând că o femeie trebuie să găsească metode alternative, dar la fel de eficiente, pentru a obține aceleași rezultate ca orice alt lider.

„Dacă cineva își imaginează că singur poate să facă ceva sau purtându-se ca o domnișoară de pension, să nu ridici tonul, să nu se supere cineva… nu”, a explicat primarul. Astrid Fodor spune că nu ezită să fie critică atunci când echipa sa greșește. „Dacă greșesc, nu îi menajez absolut deloc. Nu suntem acolo să ne lăudăm și să ne mângâiem unii pe alții, ci să facem treabă pentru comunitate”, a concluzionat primarul Sibiului.