Firmele de stat ale sibienilor: Apă-Canal e cea mai mare (aproape 700 de angajați), Tursib și Aeroportul sunt cele mai subvenționate, ocoalele silvice – cele mai profitabile

Cele 31 de companii aflate în subordinea autorităților locale din județul Sibiu au raportat pentru anul 2025 o cifră de afaceri cumulată de 482,3 milioane de lei și au avut 2.189 de angajați. Aproape 40% din această sumă vine de la o singură firmă, Apă Canal Sibiu, în timp ce la celălalt capăt al listei se află companii cu doi sau cinci salariați. Raportarea cifrei de afaceri la numărul de angajați arată însă un clasament complet diferit, în care ocoalele silvice și firmele mici trec înaintea marilor operatori de servicii publice.

Datele provin din platforma Companii Publice, care centralizează lista întreprinderilor publice monitorizate de Ministerul Finanțelor și situațiile financiare depuse de acestea. În clasament intră doar companiile deținute de autoritățile locale din județul Sibiu, precum consiliile locale, Consiliul Județean sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI). Prin urmare, Romgaz – al cărei acționar este Ministerul Energiei – deși își are sediul la Mediaș, nu intră în calculele topurilor din acest articol.

Apă Canal Sibiu, cât următoarele trei companii la un loc

Primul loc în topul celor mai mari companii de stat sibiene este ocupat detașat de Apă Canal Sibiu, cu o cifră de afaceri de 191,3 milioane de lei și 673 de angajați, cel mai mare număr din județ. Compania a raportat și cel mai mare profit, de 54,6 milioane de lei. Urmează Apa Târnavei Mari, operatorul din zona Mediașului, cu 56,4 milioane de lei și 251 de angajați, apoi Tursib, transportatorul public al municipiului Sibiu, cu 53,8 milioane de lei și 390 de angajați.

Pe locul patru se află Aeroportul Internațional Sibiu, cu 27,3 milioane de lei și 97 de angajați, singura companie mare din județ care a încheiat anul pe pierdere, de 2,97 milioane de lei. Clasamentul continuă cu Eco-Sal, firma de salubritate, cu 22,6 milioane de lei, și cu Drumuri și Poduri, aflată în subordinea Consiliului Județean, cu 21,1 milioane de lei.

Topul productivității schimbă ierarhia

Dacă împărțim cifra de afaceri la numărul mediu de angajați, clasamentul arată altfel. Media pe județ este de 220.335 de lei pe angajat, iar în fruntea listei nu se află marii operatori, ci firme mici, cu personal puțin.

Pe primul loc se află Parcuri Industriale Sibiu – Șura Mică, însă situația acesteia trebuie citită în contextul obiectului de activitate:  cu doar doi angajați, ea administrează un parc industrial, deci orice raportare la personal dă o valoare foarte mare.

Relevant este faptul că șase din primele zece poziții sunt ocupate de ocoale silvice, unde valoarea masei lemnoase vândute este mare, iar personalul redus. Apă Canal Sibiu reușește să rămână în primele zece și la acest capitol, deși are de zece ori mai mulți angajați decât următoarele clasate.

La capătul celălalt al listei productivității se află tocmai companiile care prestează servicii cu multă forță de muncă. Meditur are cea mai mică productivitate dintre firmele operative, cu 109.758 de lei pe angajat, urmată de Șopa Șelimbăr, cu 121.928 de lei, Gospodărire Comunală Șura Mare, cu 122.650 de lei, și Eco-Sal, cu 123.235 de lei. Tursib se află, de asemenea, aproape de coada clasamentului, cu 138.003 lei pe angajat, ceea ce se explică prin numărul mare de șoferi și prin faptul că o parte importantă din bani vine din compensații, nu din vânzarea biletelor.

Trei companii nu apar în acest clasament, pentru că au raportat zero angajați. Este vorba despre Apa-Canal Tălmaciu, Cenpelco din Gura Râului și Edil Porumbacu, ultima cu activitatea întreruptă temporar și cu cifră de afaceri zero.

Profituri mari, dar și datorii de 400 de milioane de lei

Per ansamblu, companiile publice sibiene au încheiat 2025 cu profituri cumulate de 83,8 milioane de lei și pierderi de 3,05 milioane de lei, acestea din urmă provenind aproape integral de la aeroport. Datoriile cumulate ale celor 31 de firme se ridică însă la 400,2 milioane de lei.

Cea mai mare parte a acestora aparține chiar companiei cu cele mai bune rezultate. În contextul proiectului de modernizare și extindere a rețelelor, datoriile Apă Canal Sibiu au crescut de la 23,7 milioane de lei în 2023 la 99,2 milioane în 2024 și la 252,3 milioane de lei în 2025, în paralel cu creșterea cifrei de afaceri de la 133,8 milioane la 191,3 milioane de lei.

Evoluțiile din ultimii trei ani arată tendințe diferite. Apa Târnavei Mari a crescut constant, de la 38,9 milioane de lei în 2023 la 56,4 milioane în 2025.

Societatea de construcții a județului, Drumuri și Poduri, a mers în sens invers, de la 27,3 milioane de lei în 2023 la 21,1 milioane în 2025, iar profitul companiei a scăzut de la 2,2 milioane la 168.164 de lei.

Tot din subordinea administrației județene, Aeroportul a trecut de la profit de 206.432 de lei în 2023 și de 908.291 de lei în 2024 la pierderea de anul trecut, deși cifra de afaceri a crescut în tot acest interval.

Banii care nu vin din activitatea proprie

O parte dintre companiile publice trăiesc în bună măsură din bani primiți de la autorități. Diferența dintre veniturile totale și cifra de afaceri arată cât cântăresc acești bani, iar la nivelul județului suma se ridică la 99,1 milioane de lei, adică o cincime din cifra de afaceri cumulată a tuturor celor 31 de companii de stat ale sibienilor.

Raportat la propria dimensiune, cea mai dependentă companie este Aeroportul Internațional Sibiu. Veniturile din afara cifrei de afaceri au fost anul trecut de 24,1 milioane de lei, adică 88,5% din cifra de afaceri de 27,3 milioane.

Urmează Tursib, cu 33,7 milioane de lei, echivalentul a 62,7% din cifra de afaceri, și Meditur, transportatorul din Mediaș, cu 4,5 milioane de lei, adică 48,1%.

În sume absolute, ierarhia se schimbă. Cei mai mulți bani din afara activității proprii i-a încasat Tursib (aproape 34 de milioane de lei), urmat de Aeroport (24 de milioane de lei) și de Apă Canal Sibiu, care a avut 21 de milioane de lei din astfel de venituri. La Apă Canal ele reprezintă însă doar 11% din cifra de afaceri, tocmai pentru că activitatea comercială a companiei este mult mai mare.

O nuanță este importantă aici: platforma nu detaliază separat subvențiile, ci doar veniturile totale și cifra de afaceri, astfel că diferența dintre ele cuprinde subvențiile și compensațiile primite de la autorități, dar și alte venituri, cum ar fi cele din vânzarea unor active sau veniturile financiare. Spre exemplu, în cazul Aeroportului Internațional Sibiu, subvențiile alocate din bugetul județean au fost – anul trecut – de 6,2 milioane de lei, în scădere de la cele 8,2 milioane de lei alocate în 2024.

Instituțiile prin intermediul cărora sunt sibienii patroni

Cele 31 de firme sunt controlate de 19 autorități publice diferite, iar concentrarea este mare la vârf. Consiliul Local Sibiu are cele mai multe companii, patru la număr, cu 69,4 milioane de lei cifră de afaceri cumulată și 468 de angajați. Este vorba despre Tursib, Piețe Sibiu, Urbana și Drumuri și Prestări Construcții, ultima fiind inactivă și aflată în reorganizare.

Consiliul Județean Sibiu controlează două companii, Aeroportul Internațional Sibiu și Drumuri și Poduri, care însumează 48,4 milioane de lei și 187 de angajați.

Cei mai mari doi operatori din județ nu aparțin însă direct unei primării sau consiliului județean, ci unor asociații de dezvoltare intercomunitară. Apă Canal Sibiu este în subordinea Asociației de Apă Sibiu, iar Apa Târnavei Mari este a asociației cu același nume. Tot o astfel de asociație, Econord Sibiu, controlează firma de salubritate Eco-Sal.

Restul companiilor sunt împărțite între consiliile locale din județ. Cisnădie, Avrig, Mediaș, Rășinari, Săliște, Tălmaciu, Gura Râului și Șura Mare au câte două firme fiecare, iar Cristian, Ocna Sibiului, Șelimbăr, Șura Mică, Turnu Roșu și Porumbacu de Jos câte una.

Un caz aparte îl formează ocoalele silvice. În județ funcționează opt regii publice locale de acest fel, aflate în subordinea unor primării, care împreună au strâns 56,5 milioane de lei cifră de afaceri cu doar 198 de angajați și au raportat profituri cumulate de 7,1 milioane de lei.