Statul român nu mai poate finanța singur autostrăzile de care are nevoie țara, iar soluția sunt parteneriatele public-privat (PPP). Mesajul l-a transmis Guido Retter, CEO-ul RETTER Group, vineri, 25 septembrie, la Conferința „Construcții & Capital”, organizată de Patronatul Societăților din Construcții (PSC) – Filiala Sibiu. Potrivit lui, în următorii 10 ani cel puțin 70% din finanțarea pentru marile proiecte rutiere va trebui să vină din sectorul privat.
Discuția a avut loc în contextul în care țara noastră a încheiat proiectele prin PNRR. Guido Retter a amintit că parteneriatele public-privat și concesiunile au apărut în Franța, din două motive: statul nu mai putea acoperi din bani publici nevoile tot mai mari ale populației, iar firmele private aveau mai multă expertiză tehnică. În plus, când aceeași firmă construiește și apoi exploatează drumul zeci de ani, are tot interesul să-l construiască bine.
Lecțiile Esplanada și Comarnic – Brașov
Ca exemple românești, Retter a dat două dintre cele mai cunoscute PPP-uri eșuate: proiectul Esplanada din centrul Bucureștiului, evaluat la un miliard de euro, și licitația pentru autostrada Comarnic – Brașov din 2009–2010.
Problema principală, spune el, e că nici statul, nici firmele nu sunt pregătite. „Marea tematică de bază este pregătirea ambelor părți, atât a statului, cât și a privatului. Din momentul în care intri într-un astfel de proiect, nu mai sunt două părți distincte, ci un singur proiect în care toți suntem colegi și lucrăm în beneficiul acestuia, fiecare asumându-și doar riscurile pe care le poate gestiona”, a spus Guido Retter.
CEO-ul RETTER Group a criticat și ideea că, într-un PPP, statul dă doar terenul, iar firma privată face bani ușor. O autostradă presupune mult mai mult decât accesul la teren, a subliniat el.
70% din bani, din sectorul privat
Retter a prezentat concluziile unor reuniuni internaționale recente din domeniu, de la Montreal și Paris. Potrivit lui, reprezentanții guvernelor de acolo au căzut de acord că, în următorii 10 ani, cel puțin 70% din banii pentru marile proiecte rutiere vor trebui să vină de la investitori privați. De aceea, spune el, statele nu mai pot aștepta ca totul să fie plătit de la buget. E nevoie de un mix între banii publici și cei privați.
Ce trebuie să facă statul
Pentru ca firmele private să investească, statul trebuie să-și asume clar partea lui financiară, inclusiv plățile de disponibilitate, adică sumele plătite periodic firmei cât timp drumul e funcțional, și felul în care acestea sunt trecute în deficitul bugetar. Cea mai mare parte a banilor vine, de regulă, de la băncile care finanțează proiectul, iar investitorul privat își asumă riscurile de exploatare, pe baza veniturilor estimate.
Retter a mai spus că firmele vor investi doar în proiecte care au sens economic, pentru că profitul îl decide piața. În opinia lui, finanțarea privată va deveni principala sursă de bani pentru infrastructură în anii următori.
Ce autostrăzi a construit
RETTER Group, companie cu sediul în Sibiu, și-a consolidat în ultimii ani prezența în infrastructura rutieră de mare anvergură. Printre proiectele majore se numără lotul 1 al Autostrăzii A7 Ploiești–Buzău, Dumbrava–Mizil, cu o lungime de 21 de kilometri, realizat în asociere cu constructorul italian Pizzarotti. RETTER a executat aici 15 poduri și pasaje, două noduri rutiere și un centru de întreținere. Lotul a fost deschis traficului la finalul lui 2024 și recepționat în mai 2025.
Un alt proiect major este lotul 1 al A0 Nord, între DJ601 și DN1, cu o lungime de 17,5 kilometri, executat tot în asociere cu Pizzarotti. Contractul are o valoare de peste 815 milioane de lei fără TVA, iar lucrările sunt în derulare.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Administrație
Alătură-te comunității
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Ne vinde bucur pe 3 arginti. Nu da doi lei pe Rasinari
Exploatarea merge mai departe, valahii au simt civic dar nu i deranjeaza sa arunce gunoiul si excrementele in streaza si…
da cu un meniu de la BIG MAMA s-a incercat?
Care 30-50 de ani? Craterul deschis , groapa imensă rămasă după exploatarea câtorva hectare de teren (doar in prima faza!!)…
Tanty primaria faceti un PARC IN TEREZIAN ! Renuntati la sf -uri ! Stricati tot ce atingeti ! ANULATI constructiile…













Lasă un răspuns