Raport Starea Climei. Sibiul a înregistrat, în iunie 2025, cel mai mare deficit de ploaie din România. Iar iarna de la Bâlea Lac a adus cel mai mare deficit de zăpadă

Sibiul este județul care a înregistrat în iunie 2025 cel mai mare deficit de precipitații din România. Nici datele colectate de la munte nu aduc vești mai bune: la stația meteo de la Bâlea Lac a fost măsurată cea mai mare scădere a cantităților de zăpadă căzute.

Datele apar în raportul Starea Climei – România 2026, document elaborat de cercetători și specialiști români și în care sunt analizate temperaturile, precipitațiile, furtunile, sănătatea, agricultura și politicile climatice ale României.

În 2025, temperatura medie anuală a depășit media perioadei 1971-2000 la toate cele 155 de stații meteo analizate în raportul despre starea climei din țara noastră. La Sibiu, media a fost depășită cu 2,24 grade Celsius. Valorile maxime au fost înregistrate la Bisoca, în județul Buzău (2,38 grade peste medie), și la Sebeș, în județul Alba (2,35 grade). La nivel național, 2025 a fost al cincilea cel mai cald an din ultimii 125.

Căldura s-a simțit mai ales prin durată. Județul Sibiu a acumulat anul trecut 37 de zile incluse în valuri de căldură, după Alba, cu 42 de zile, Gorj, cu 40, și Hunedoara, cu 38. Prin comparație, Botoșaniul a avut 11 zile. Autorii explică diferența prin faptul că vestul și centrul țării au, în mod obișnuit, veri mai moderate decât sudul și estul. Din acest motiv, o încălzire persistentă depășește mai ușor și pentru mai multe zile pragurile calculate în funcție de clima locală.

Nopțile au rămas însă răcoroase. Județul Sibiu nu a avut în 2025 nicio noapte tropicală, adică o noapte în care temperatura minimă să fie de cel puțin 20 de grade, la fel ca Brașov, Harghita, Covasna și Alba. La Constanța au fost 22 de astfel de nopți. Raportul pune diferența pe seama altitudinii mai mari și a răcirii nocturne eficiente din centrul țării.

Cel mai mare deficit de ploaie

Vara lui 2025 a fost sezonul cu cel mai extins și mai pronunțat deficit de precipitații, cu 149 din cele 155 de stații sub normă. „Luna iunie 2025 a fost foarte secetoasă în toate județele, cu deficite care depășesc frecvent 70-90 mm, cea mai mare abatere negativă, de 101,4 mm, înregistrându-se la Sibiu”, se arată în raportul dat publicității.

Stațiile meteo de la Bâlea Lac și Păltiniș apar și ele printre cele mai afectate. La Bâlea Lac s-a înregistrat cea mai mare valoare negativă din țară în iarna 2025, de 189 de milimetri. În vara aceluiași an, deficitul a fost de 263 de milimetri la Bâlea Lac și de 228 de milimetri la Păltiniș, printre cele mai mari valori absolute din rețeaua națională. După o toamnă cu precipitații peste normal în cea mai mare parte a țării, Bâlea Lac a înregistrat din nou un deficit în primăvara lui 2026, de 151 de milimetri.

Previziuni

Pentru cei 30 de ani care încep din 2041, raportul proiectează în județul Sibiu una dintre cele mai mari creșteri ale cantității anuale de precipitații, de aproximativ 20-27 de milimetri pe an. Autorii raportului avertizează însă că o eventuală creștere a cantității medii anuale de precipitații nu este suficientă pentru a preveni intensificarea secetei, pentru că temperaturile mai ridicate cresc evaporarea. În scenariul cu emisii ridicate, semnalul de secetă ar cuprinde întreaga țară spre sfârșitul secolului. În scenariul intermediar, nordul și centrul țării ar rămâne apropiate de condițiile actuale.

Sibiul, printre puținele orașe cu o strategie

În capitolul dedicat adaptării, Sibiul apare printre cele nouă localități din România care au semnat Carta Misiunii Uniunii Europene pentru adaptarea la schimbările climatice, din 333 de semnatari la nivel european. Sibiul este și unul dintre doar trei semnatari români, alături de Brașov și Roman, care au apelat la asistența tehnică oferită prin platforma europeană MIP4Adapt.

Sibiul este dat ca exemplu de oraș cu o strategie și un plan de atenuare și adaptare la schimbările climatice.

Citește și Secetă extremă la Sibiu: în septembrie a plouat de zece ori mai puțin decât normal, iar în octombrie n-a căzut niciun strop