Primarul din Cârțișoara despre parcarea de la Bâlea Lac, concesionată pe 10 ani: „Nu putem interveni asupra tarifelor, iar legea nu ne lasă să amenajăm locuri noi”

După ce singura parcare a Primăriei Cârțișoara de la Bâlea Lac a fost concesionată în urmă cu câteva luni unei firme private, pentru o perioadă de zece ani, administrația locală arată că nu are nicio pârghie legală pentru a regla tarifele percepute șoferilor. În același timp, deși zona se blochează constant în sezonul cald din cauza numărului insuficient de locuri, primarul Sorin Cârțan susține că legislația de mediu face imposibilă amenajarea unor parcări noi în golul alpin.

Concesionată prin licitație deschisă pe o durată de 10 ani, parcarea de la Bâlea Lac, cu o suprafață de aproximativ 3.000 de metri pătrați, aduce la bugetul local din Cârțișoara o redevență anuală de aproximativ 126.000 de euro. Aceasta este singura parcare din zona Bâlea Lac aflată în patrimoniul comunei Cârțișoara, în perimetrul respectiv mai funcționând o singură parcare, care este însă integral privată.

În contextul discuțiilor recurente privind costurile pe care trebuie să le suporte turiștii care urcă cu mașina pe Transfăgărășan, primarul comunei Cârțișoara, Sorin Cârțan, subliniază că primăria nu poate impune limite de preț operatorului privat care a câștigat licitația.

„Din moment ce el a licitat parcarea, nu putem să-i punem un preț. Nouă ne plătește o sumă pe concesiune, iar dumnealui stabilește prețurile și tariful pe oră. Nu avem nicio posibilitate de a interveni”, a declarat primarul Sorin Cârțan pentru Turnul Sfatului.

Trei parcări noi, blocate de statutul de arie protejată

Dincolo de problema tarifelor, principala dificultate de la Bâlea Lac rămâne lipsa acută a locurilor de staționare. Deși cele două parcări existente (cea a comunei concesionată și cea privată) sunt departe de a face față fluxului de autoturisme din timpul verii, încercarea Primăriei Cârțișoara de a amenaja spații suplimentare s-a lovit de refuzul autorităților de mediu.

Administrația locală a demarat procedurile pentru amenajarea a trei parcări noi, dispuse în două puncte diferite din zona Bâlea (două perimetre alăturate și un al treilea într-o altă zonă), însă proiectul s-a oprit la primul pas: avizul de la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).

„Primul aviz pe care trebuie să-l obținem este cel de la Mediu, de la ANMAP. Neprimind acest aviz, ne-am oprit, pentru că fără el nu are rost să mergi mai departe către celelalte instituții. Oricum, nici cu celelalte parcări nu ar fi fost suficiente locuri, dar ar fi reprezentat o gură de oxigen, mai decongestionam din trafic. Toată lumea știe că acolo se blochează totul pentru că nu sunt locuri de parcare, iar în zonă de munte, de gol alpin, este foarte greu să găsești o suprafață unde să poți amenaja o parcare”, explică edilul.

Acesta precizează că Primăria nu a contestat decizia ANMAP, întrucât blocajul nu ține de instituția în sine, ci de cadrul legislativ strict aplicabil rezervațiilor naturale.

„Nu sunt cei de la ANMAP de vină, este vorba de legislație. Dacă ar fi fost doar sit Natura 2000, ar fi fost mai ușor, pentru că în anumite zone ți se permite să amenajezi diferite obiective. Dar având în vedere că la Bâlea Lac totul este rezervație naturală, legea nu-ți dă voie să faci nimic, nici nu există o suprafață în afara ariei protejate”.

Semne de întrebare privind baza legală a rezervației: „La Minister nu au niciun document”

Chiar și în aceste condiții, primarul Sorin Cârțan afirmă că nu renunță definitiv la proiectul noilor parcări și pune sub semnul întrebării însăși baza juridică prin care zona Bâlea Lac a fost încadrată ca rezervație naturală în perioada 2011-2012.

Edilul susține că, în urma discuțiilor purtate în anii trecuți la Ministerul Mediului, a constatat că nu există acte care să fi fundamentat instituirea acestui regim de protecție, făcând o paralelă cu situația Pădurii Dumbrava.

„Nimeni nu vrea să-și asume nimic și nu-și permite să scoată suprafețe de teren din rezervația naturală, pentru că le e frică de ONG-uri și de activiștii de mediu. Dar eu mă întreb: de ce și cum s-au introdus? În spatele introducerii zonei Bâlea Lac în rezervație naturală nu există nici măcar un document, o consultare publică, un aviz de la Consiliul Local sau de la Primărie. Am fost direct la Ministerul Mediului și nu au niciun document care să stea la baza introducerii acestor suprafețe. Dacă ar fi s-o luăm pe cale juridică, nu ar exista”, susține primarul din Cârțișoara.

Cheltuieli mari cu salubrizarea în sezonul de vârf

În timp ce proiectele pentru infrastructura de parcare rămân blocate, gestionarea curățeniei în zona turistică Bâlea Lac generează costuri și eforturi logistice însemnate pentru Primăria Cârțișoara, mai ales în a doua parte a verii. Edilul spune că salubrizarea la așa distanță de localitate și la 2.000 de metri altitudine apasă greu pe bugetul și personalul primăriei.

„Este un cost foarte mare. Pe timpul verii, începând de după 15 iulie, mașina de salubrizare trebuie să urce de două ori pe săptămână. În afară de faptul că am pus containere și coșuri de gunoi pe marginea drumului, pe marginea lacului și peste tot pentru a păstra curățenia, săptămânal urcă viceprimarul împreună cu angajații primăriei și adună gunoaiele lăsate pe lângă tomberoane și prin zonă”, a mai precizat primarul Sorin Cârțan.

Taxe ridicate pentru autocare și controale repetate ale ANPC

Realitatea din teren vine să confirme dificultățile semnalate de administrația locală în privința administrării private a zonei. În plin sezon turistic, un ghid turistic din Sibiu a relatat în spațiul public despre nemulțumirile turiștilor legate de costurile ridicate de staționare — cum ar fi o taxă de 400 de lei percepută unui singur autocar, calculată obligatoriu pentru un interval de minimum trei ore, indiferent de durata reală a vizitei. Totodată, vizitatorii continuă să se confrunte cu lipsa unor facilități de bază, precum accesul permanent la o toaletă publică funcțională în zonă.

Pe de altă parte, activitățile economice de la Bâlea Lac au intrat în mod repetat în vizorul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). După ce inspectorii au aplicat amenzi de 300.000 de lei într-o singură zi la sfârșitul lunii iulie, controalele au continuat în septembrie, când un nou control desfășurat la 31 de operatori economici s-a soldat cu alte 20 de amenzi în valoare de 60.000 de lei și retragerea temporară sau definitivă a unor produse neconforme. Printre neregulile frecvent sancționate de comisari s-au numărat lipsa afișării prețurilor și tarifelor la loc vizibil, alături de deficiențe majore în păstrarea și depozitarea produselor alimentare.