Daniel David, la Sibiu: România, ruptă în trei. Pro-occidentalii educați, uneori aroganți. Colectiviștii, temători. Antisistemul, plin de ură și frustrare

Fostul ministru al Educației Daniel David a vorbit vineri seară, la Sibiu, despre psihologia românilor și despre viitor. Psihologul a fost invitatul celei de-a doua seri a Conferințelor Dilema, cu tema „Va fi ca niciodată“. „Viitorul nu există. Viitorul îl construim în prezent“, a spus David.

Înainte ca fostul ministru al edicației să ia cuvântul, Sever Voinescu, redactorul șef al revistei Dilema Veche și moderatorul serii, a amintit o poveste din istoria revistei. Când fondatorul Dilemei, Andrei Pleșu, a devenit ministru de Externe, scaunul lui de la ședințele de redacție a rămas gol. Pe el, cineva a pus un anunț: „Acest scaun așteaptă căderea guvernului“.

Guvernul a căzut, iar Pleșu s-a întors la revistă. La fel, a glumit moderatorul, conferințele Dilema au așteptat ca Daniel David să plece din minister.

În cadrul conferinței academicianul Daniel David a vorbit despre studiile sale care arată că românii se împart în două tipuri de personalitate, complet opuse. Primul, numit „Făt-Frumos“, adună oameni stabili emoțional, agreabili, sociabili, deschiși și conștiincioși. Al doilea, „Zmeul“, are trăsăturile inverse.

„Ne-am mirat când am văzut aceste rezultate. La alte țări, la alte culturi, sunt mai multe clustere și nu sunt atât de opuse. Noi avem două clustere aflate complet în opoziție. Unul e exact pe invers în raport cu celălalt, ceea ce ne arată o polarizare foarte mare. Am făcut și o analiză a frecvenței lor. La nivel de țară sunt foarte echilibrate, nu ai unul dominant și unul minoritar. Am făcut analiza și pe cele opt regiuni ale țării: tot echilibrate“, a explicat David.

Ne credem mai buni decât suntem

Un studiu pe 47 de țări arată că România are una dintre cele mai mari diferențe între cum suntem și cum ne credem. „Când ai această discrepanță, am arătat în același studiu că ea generează o satisfacție mai scăzută față de viață. Dacă trăiești cu astfel de discrepanțe, mereu ești într-o atitudine psihologică pe care noi o numim defensivă. Mereu ești foarte reactiv la critici, la lucruri care nu funcționează așa cum vrei tu“, a explicat David.

Neîncrederea în ceilalți e mare. De aceea cooperăm prost și nu reușim să construim instituții puternice.

Între 2015 și 2023, scorul de individualism al României a crescut de la 30 la 46, pe o scală de la 0 la 100. David se aștepta ca schimbarea să aducă instituții moderne. A apărut însă un al treilea grup.

Acum, spune el, avem cam o treime oameni educați, pro-occidentali, o treime colectiviști și un grup mixt, antisistem. La primii apare uneori aroganța, la ceilalți domină teama, iar la ultimii ura și frustrarea.

„Avem maximum o treime de indivizi autonomi, care au un angajament instituțional încă pro-occidental. Ei sunt de obicei mai educați și au o condiție economică măcar de clasă de mijloc. Avem apoi cam tot o treime de indivizi care sunt într-o zonă colectivistă. Și avem o a treia categorie, foarte interesantă, mixtă, antisistem. În acest moment, cele trei grupuri există în societatea noastră, grupuri foarte polarizate, fiecare cu propriile greșeli. La primii este uneori și o aroganță față de ceilalți. La cei din zona colectivistă, teama este dominantă. Iar la grupul antisistem, emoția dominantă este ura, frustrarea și agresivitatea“, a explicat David.

Românii se tem și de schimbare. Scorul la evitarea incertitudinii e 90 din 100. Iar orientarea spre termen lung a scăzut de la 52 la 32. „Începem să fim orientați tot mai mult pe termen scurt“, a spus psihologul.

„Unele societăți fac sacrificii, renunță la scopuri pe termen scurt pentru a-și putea atinge niște scopuri pe termen lung. Așa era România în 2015. Avea un scor de 52, pe o scală de la 0 la 100. Asta însemna că face sacrificii în prezent pentru binele din viitor. Părinții se sacrificau pentru copii. Educația era văzută ca un lucru important. Adică renunț acum ca să mă educ întâi, iar după aceea vin și beneficiile. Între timp, lucrurile s-au schimbat. Scorul nostru a scăzut de la 52 la 32. Începem să fim orientați tot mai mult pe termen scurt. Acestea sunt societățile care se uită mai degrabă spre trecut. Încep să nu mai construiască viitorul, ci să-și onoreze trecutul. Este o schimbare majoră pentru noi, o modificare de 20 de puncte“, a spus psihologul.

Ardelenismul, un stereotip

Întrebat dacă ardelenii s-au „contaminat pozitiv“ de la sași și maghiari, David a răspuns că diferențele dintre provincii țin de stereotipuri. Pe trăsăturile fundamentale, nu există diferențe majore.

„Eu cred că intelectualii regionali au o mare vină. Fiecare a început să-și prezinte regiunea ca fiind specială, extraordinară: ardelenii într-un fel, bănățenii într-un fel, ceilalți erau mitici. Astea sunt stereotipuri, nu descrieri ale unor aspecte psihoculturale. Unele s-ar putea să aibă un dram de adevăr, dar cele mai multe exprimă diferența dintre cum suntem și cum ne credem. Noi le luăm în glumă, dar unii le iau foarte în serios și cred că au făcut rău. Când am comparat efectiv atributele psihoculturale fundamentale între marile provincii ale țării, nu există diferențe majore. Oamenii au circulat de-a lungul timpului. În eșantionul de la București, de exemplu, 20% aveau rude sau rădăcini în Ardeal. Deci, pe scurt, românismul bate și ardelenismul, și moldovenismul, și muntenismul. Dar în stereotipuri suntem extraordinar de creativi. Românismul bate și ardelenismul, și moldovenismul, și muntenismul“, a mai spus David.

Pentru fostul ministru, cheia rămâne școala. „O educație proastă este catastrofală pentru viitor“, a spus el. Sistemul a produs, în 20 de ani, aproape 50% analfabetism funcțional. Iar cine nu înțelege lumea în care trăiește devine vulnerabil la fake news și la teorii conspiraționiste.

„Ca ministru al Educației, am fost extrem de îngrijorat pentru educația noastră. Chiar dacă i-am supărat pe foarte mulți, insist. N-am mers acolo să am o carieră politică și n-am mers să spun lucruri pe care alții vor să le audă. Am mers să spun lucruri adevărate. M-am confruntat cu mituri. Se spunea că educația este cea mai bună investiție pentru viitor. Noi spuneam: nu, o educație bună este cea mai bună investiție pentru viitor”, a spus David despre mandatul său.

Fostul ministru crede că o educație proastă poate fi catastrofală pentru viitor. Faptul că, de 20 de ani, producem spre 50% analfabetism funcțional este extrem de problematic.

„În sistemul nostru avem lumini: profesori admirabili, elevi foarte în regulă, studenți dedicați. Dar este foarte mult întuneric. Nu mai poți să spui că sistemul e bun, dar subfinanțat. Sistemul are lucruri bune și lucruri proaste. Corectăm lucrurile proaste și folosim bine banii puțini pe care îi avem. Asta a fost filozofia mea“, a mai spus el.

Inteligența artificială, nici bună, nici rea. Educația este soluția

Întrebat dacă inteligența artificială va aduce mai multă politețe în discursul public, David s-a arătat sceptic. „Inteligența artificială în sine nu este bună sau rea, dar poate să devină bună sau rea în funcție de cum o folosim noi“, a spus el. Și a avertizat: „Dacă vei cere inteligenței artificiale mereu soluțiile la diverse probleme, în timp vei deveni mai puțin inteligent.“

Pentru fostul ministru, cheia rămâne școala. „O educație bună este cea mai bună investiție pentru viitor. O educație proastă este catastrofală pentru viitor. Faptul că ești analfabet funcțional nu e doar o problemă economică, că nu ai oameni cu competențe pentru piața muncii. Pentru mine, ca psiholog, nu asta e problema principală.

Când ești analfabet funcțional, nu înțelegi lumea în care trăiești. Nu înțelegi ce zice chimia, nu înțelegi istoria. Și dacă nu înțelegi lumea în care trăiești, ești foarte vulnerabil la fake news, la teorii conspiraționiste și la manipulări. Una-două, îți construiești sensuri și semnificații alternative științei. Asta e problema majoră. Dacă nu suntem atenți să ne reconstruim educația, cred că vom avea foarte mult de suferit“, a spus David.

Sistemul a produs, în 20 de ani, aproape 50% analfabetism funcțional. Iar cine nu înțelege lumea în care trăiește devine vulnerabil la fake news și la teorii conspiraționiste.

Finalul a fost totuși unul optimist. „Avem un potențial bun de inteligență și creativitate“, a spus psihologul. Cu cooperare, cu o educație corectată și cu realism, „putem avea un viitor bun și frumos“.

Conferințele Dilema au loc la Sibiu în perioada 29 – 31 octombrie. Sunt organizate în premieră la Sibiu. Evenimentele se desfășoară sub sloganul „Va fi ca niciodată” și sunt găzduite de Biblioteca Județeană ASTRA, în spațiul American Corner Sibiu (Corpul B, etajul 5).