Emil Hurezeanu, la Sibiu: România trebuie să iasă din pasivitate în politica externă

Fostul ministru de Externe, Emil Hurezeanu, a vorbit la Conferințele Dilema, despre slăbirea relației transatlantice, presiunea economică și tehnologică a Chinei, războiul din Ucraina și schimbările din politica americană. Pentru România, mesajul său a fost că țara are nevoie de mai multă inițiativă în regiune, de relații diplomatice mai bine construite și de o strategie care să nu se limiteze la așteptarea semnalelor de la Washington.

Europa traversează o perioadă în care vechile certitudini nu mai oferă aceleași garanții, iar relația cu Statele Unite, considerată mult timp fundamentul securității continentului, nu mai poate fi privită ca un parteneriat lipsit de tensiuni. Aceasta a fost una dintre ideile centrale ale conferinței susținute de Emil Hurezeanu, sâmbătă seara, la Biblioteca Județeană ASTRA din Sibiu, în cadrul Conferințelor Dilema.

Sub titlul „Viitorul Europei?”, diplomatul și fostul ministru de Externe a făcut o amplă analiză a schimbărilor geopolitice, a problemelor interne ale Uniunii Europene și a raporturilor dintre marile puteri. Dincolo de tabloul internațional, una dintre cele mai consistente părți ale intervenției sale a vizat România și ceea ce consideră a fi o problemă majoră: lipsa de inițiativă în politica externă.

Europa, prinsă între trei mari puteri

În viziunea lui Emil Hurezeanu, Europa se confruntă simultan cu trei presiuni majore: Statele Unite, China și Rusia.

Dacă Washingtonul a fost principalul garant al securității europene după Al Doilea Război Mondial și în timpul Războiului Rece, fostul ministru consideră că această relație traversează acum o schimbare profundă. Administrația americană transmite semnale de distanțare față de Europa, iar continentul nu mai poate presupune că va beneficia automat de același nivel de sprijin strategic.

Hurezeanu a atras atenția asupra unei schimbări de perspectivă în politica americană, în care China este privită drept principalul adversar strategic, în timp ce Europa pare să piardă din importanță. În acest context, a vorbit și despre incertitudinile privind viitorul prezenței militare americane pe continent și despre vulnerabilitatea NATO în eventualitatea unei retrageri a sprijinului Statelor Unite.

O altă problemă este decalajul tehnologic. Europa nu reușește să țină pasul cu Statele Unite și China în domenii precum inteligența artificială și infrastructura digitală. În timp ce americanii și chinezii dezvoltă tehnologii și companii cu putere globală, europenii se concentrează mai mult pe reglementarea acestora.

„Viteză, viteză, viteză”, a fost modul în care Hurezeanu a sintetizat amenințările. Este vorba despre viteza dezvoltării tehnologice, viteza transformărilor politice și viteza cu care informația circulă și influențează opiniile publice. În opinia sa, Europa este mai vulnerabilă în fața acestor schimbări decât Statele Unite sau China.

De ce nu mai funcționează vechiul echilibru european

Fostul ministru a vorbit și despre slăbirea partidelor tradiționale și despre creșterea formațiunilor naționaliste și suveraniste în mai multe state europene. A descris o pierdere de influență a partidelor de centru, care au reprezentat multă vreme principalul sprijin politic al construcției europene.

A adus în discuție situația din Germania, Franța și Italia, dar și dificultățile relației franco-germane, motorul istoric al integrării europene. Faptul că Parisul și Berlinul întâmpină probleme în proiecte comune de apărare, inclusiv în dezvoltarea unui avion de luptă, este, în lectura sa, un semnal al diminuării încrederii dintre cele două state.

În paralel, presiunile economice se accentuează. Hurezeanu a atras atenția asupra concurenței chineze în industria auto europeană și asupra dificultăților cu care se confruntă economia germană, cu efecte posibile inclusiv asupra fabricilor și locurilor de muncă din România.

El a criticat și discursurile care anunță inevitabil dispariția Europei, dar a avertizat că problemele continentului nu trebuie minimalizate. În opinia sa, Uniunea Europeană rămâne un cadru esențial de dezvoltare, inclusiv pentru România, care a beneficiat de fonduri europene și de integrarea în piața comună.

România trebuie să iasă din expectativă

Una dintre cele mai importante teme ale conferinței a fost rolul României într-o regiune în care echilibrele de securitate se schimbă.

Hurezeanu consideră că țara noastră se bazează prea mult pe relația cu Statele Unite și are prea puține inițiative proprii. A criticat ceea ce a descris drept o politică externă caracterizată de inacțiune și lipsă de inventivitate, în condițiile în care statele nordice și baltice dezvoltă formule de cooperare regională pentru a-și coordona apărarea.

Ca exemplu, a invocat colaborarea dintre Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca, țări care își împart responsabilitățile în domenii precum apărarea aeriană și forțele terestre.

În opinia sa, România ar trebui să construiască formule similare de cooperare cu statele din regiune, în special cu Bulgaria și Turcia, inclusiv pentru protejarea infrastructurii și a intereselor economice din Marea Neagră. A amintit în acest context de viitoarea exploatare a gazelor din perimetrul Neptun Deep și de importanța securizării zonei economice exclusive.

Polonia este un alt partener pe care România ar trebui să îl valorifice mai mult, a spus Hurezeanu. Cu toate acestea, relația dintre cele două țări nu mai are dinamica de altădată, iar cooperarea regională nu trebuie lăsată doar la nivel declarativ.

Criticile sale au vizat și funcționarea diplomației românești. Fostul ministru a atras atenția că România nu are ambasadori în mai multe capitale importante, între care Ankara, Madrid și Viena, și a susținut că Ministerul de Externe este insuficient finanțat și neglijat.

„Un președinte sau un ministru de Externe nu fac politica externă, o încep, îi dau direcția, dar politica externă o dau cei care intră în diplomație, infrastructurile diplomatice”, a explicat acesta.

Tot în acest context, Hurezeanu a criticat ideea ca România să plătească pentru servicii de lobby în Statele Unite pentru a obține acces la întâlniri politice importante. În opinia sa, o țară care se respectă trebuie să își construiască relațiile externe prin instituții diplomatice funcționale, nu să depindă de astfel de demersuri.

Dialogul cu Rusia nu trebuie exclus definitiv

O altă temă importantă a discuției a fost relația Europei cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina.

Hurezeanu a susținut că menținerea unor canale de comunicare diplomatică nu trebuie confundată cu acceptarea acțiunilor Moscovei. El a considerat că Europa trebuie să poată discuta cu Rusia, inclusiv pentru a înțelege dacă există condiții pentru încheierea războiului.

Referindu-se la inițiativele Finlandei și Norvegiei de a relua contactele cu Moscova, fostul ministru a apreciat că dialogul este necesar. Războaiele se încheie, de regulă, prin negocieri, iar foștii adversari ajung uneori să reconstruiască relații de cooperare, a argumentat el.

A insistat însă asupra faptului că Rusia va rămâne un actor important în istoria și securitatea continentului, indiferent de evoluția războiului din Ucraina. Din această perspectivă, Europa nu își poate construi strategia pe ideea că Rusia va dispărea din ecuația geopolitică.

De unde mai poate veni speranța pentru Europa

În sesiunea de întrebări, Hurezeanu a fost întrebat dacă Europa mai are o contrapondere intelectuală și retorică în fața discursurilor care îi anunță declinul. A admis că mesajele apocaliptice sunt adesea mai seducătoare decât cele despre salvare și reconstrucție.

Întrebat de unde ar putea veni speranța, a vorbit despre inițiativele individuale, despre românii plecați în străinătate care se pot întoarce și pot contribui la dezvoltarea țării, dar și despre proiectele care pun în valoare patrimoniul și potențialul României.

A amintit, în acest sens, promovarea Transilvaniei și a unor obiective culturale și turistice românești în presa internațională, considerând că astfel de inițiative pot contribui la schimbarea imaginii țării.

În ceea ce privește România, Hurezeanu a apreciat că există o soluție politică proeuropeană, dar a avertizat că aceasta nu elimină riscurile și vulnerabilitățile interne.

Mesajul general al conferinței a fost că viitorul Europei nu poate fi redus nici la scenariile catastrofice, nici la încrederea că vechile alianțe vor funcționa automat. Pentru a-și păstra influența, continentul are nevoie de capacitate economică și tehnologică, de coeziune politică și de o strategie de securitate adaptată noii realități. Iar România, a sugerat fostul ministru, trebuie să renunțe la postura de spectator și să înceapă să joace un rol mai activ în propria regiune.

Conferințele Dilema au avut loc în perioada 29 – 31 octombrie și au fost organizate în premieră la Sibiu. Evenimentele s-au desfășurat sub sloganul „Va fi ca niciodată” și au fost găzduite de Biblioteca Județeană ASTRA, în spațiul American Corner Sibiu (Corpul B, etajul 5).

Citește și: