Un elev sibian de 17 ani a cântat „The Day We Die” la comemorarea Colectiv din București: „Dacă sistemul nu schimbă nimic, măcar noi putem schimba”. La Sibiu e primul an când nu s-a organizat nimic

Eduard Gulică, un muzician de 17 ani din Sibiu, a luat trenul de noapte spre București ca să ia parte la aniversarea tragediei de la Colectiv, la 11 ani de la incendiu. Tânărul spune că a mers special pentru comemorarea victimelor, așa cum a făcut și anul trecut și cum intenționează să facă și în continuare, deși la Sibiu pentru prima dată nu a fost organizat niciun eveniment de acest fel. Imaginile cu el, filmate la București, au devenit virale pe rețelele de socializare.

Eduard spune că a mers și anul trecut, a mers și anul acesta și va merge și în continuare. Adolescentul povestește pentru turnulsfatului.ro că a plecat din Sibiu cu un tren la ora 3:00 și a ajuns în București între 10:00 și 11:00, după o oră de somn. „Dacă eu, ca sibian, am putut să fac chestia asta, cred că și un bucureștean ar putea să o facă. Să iasă din casă, să meargă până acolo”, spune el.

Despre absența unui eveniment la Sibiu, Eduard spune că nu înțelege motivul. „Am întrebat și organizatorii, mi-au spus că pur și simplu n-au simțit nevoia. Dacă mă întrebi pe mine, eu aș fi organizat și anul ăsta și chiar i-am zis că neapărat data viitoare, anul viitor, să facem ceva”. El își amintește de comemorarea de anul trecut, de la 10 ani de la tragedie, care a fost puternic mediatizată. „Multă lume, chiar dacă poate unii nu știau de incendiu sau de cazul care s-a întâmplat, au aflat prin prisma faptului că noi ne-am dus acolo. Dacă sistemul nu schimbă nimic, măcar noi, ca oameni, putem schimba ceva”.

„Mii de oameni și-ar fi dorit ca tu să mori pentru că erai strigat «satanist»”

Eduard avea șase ani la momentul tragediei și povestește că nu își amintește nimic din acea perioadă cu privire la incendiu. A aflat despre ea mai târziu, când, ascultând muzică metalcore, a ajuns la trupa Goodbye to Gravity, fără să știe că este românească. „Nici nu știam că au murit. Știam doar că e o trupă nișată de metalcore. După care, când am zis «hai să caut niște informații despre ei», am văzut faptul că sunt români și ce s-a întâmplat. De atunci am devenit extrem de revoltat și, în același timp, fascinat de tot ce s-a întâmplat. Am fost foarte, și încă sunt și voi fi, foarte revoltat”.

Pentru el, tragedia este „o lecție de viață din toate punctele de vedere”, de la riscurile din cluburi la problemele spitalelor din România. „Pe lângă toate chestiile astea, gândește-te în 2015. Uite, să zicem că tu ai fi fost printre victime. Ai ieșit din club, ai fost în comă câteva zile, după care te-ai trezit din comă și afli că zeci de mii de oameni și-ar fi dorit ca tu să mori pentru că erai strigat «satanist» de către ceilalți”.

Adolescentul vorbește și despre piesa „The Day We Die”, pe care a interpretat-o în fața clubului Colectiv, unde are loc comemorarea. În perioada imediat următoare tragediei, denumire acestei piese a fost interpretată greșit și folosită adesea pentru a alimenta diverse conspirații îndreptate împotriva trupei sau a comunității rock din România.

„De fapt, The Day We Die reprezintă nu că voiau ei să moară sau alte tâmpenii de genul ăsta, ci faptul că se vor lăsa pradă acestui sistem corupt abia în ziua în care vor muri. Ei se gândeau, bineînțeles, că nu vor muri în sensul ăsta, ci că niciodată nu se vor lăsa. Din păcate au murit, dar asta nu înseamnă că s-au lăsat pradă”, explică adolescentul.

Eduard are un proiect muzical solo de metalcore, Refforge, în care cântă la chitară și voce și își recrutează singur membrii, iar la chitară cântă de aproximativ șapte ani. A compus și o piesă, intitulată „Never Forget You”, prin care să comemoreze tragedia de la Colectiv. A fost lansată în urmă cu un an, pe 30 octombrie, odată cu aniversarea de 10 ani de la Colectiv. „Melodia a ajuns la Andrei Găluț (n.r. vocalistul și singurul supraviețuitor din trupa Goodbye to Gravity), iar pentru mine asta a însemnat faptul că piesa și-a îndeplinit scopul.”

Tânărul le recomandă oamenilor să participe la comemorare, indiferent din ce oraș sunt. „Decât să stăm doar pe loc și să ne plângem aiurea cum poate să facă oricine, mai bine hai să acționăm, hai să facem ceva! Hai să mergem să fim în fiecare an acolo! Ăsta este sfatul meu”.