VIDEO – Am vorbit cu arhitectul și constructorul care salvează reședința mitropoliților de pe Victoriei: acum e sprijinită pe piloți metalici de 6 metri adâncime

La mai bine de un deceniu și jumătate de la momentul în care fosta reședință de vară a Mitropoliei Ardealului de pe Bulevardul Victoriei a intrat în atenția autorităților ca posibil monument istoric, clădirea a ajuns, în sfârșit, în etapa decisivă: reabilitarea propriu-zisă. După ani de documentații, avize și blocaje administrative, în 2025 a început efectiv șantierul unei intervenții considerate de cei implicați drept una dintre cele mai dificile lucrări de acest tip din Sibiu.

Imobilul, ridicat la începutul secolului XX pe un teren cumpărat de mitropolitul Andrei Șaguna și gândit ca reședință de vară, ajunsese într-o stare critică. Clasat între timp ca monument istoric de importanță națională (Clasa A), el a fost inclus într-un proiect amplu al Arhiepiscopiei Sibiului, care vizează transformarea sa într-un centru multicultural. Însă până la această etapă, clădirea a trecut printr-o degradare accelerată, care, potrivit specialiștilor, o adusese în pragul colapsului.

Proiectul este coordonat din punct de vedere tehnic de către Studio T Arhitect prin arhitectul Șerban Tomița, coordonatorul echipei de proiectare care nu a renunțat la proiect, indiferent de provocări. Practic, el este unul dintre oamenii care au dus proiectul de la faza de documentație și obținerea de acorduri, avize, autorizații până în șantierul actual. A acceptat să facă parte din poveste încă din 2018.

Lucrările sunt executate de antreprenorul general Hevatex Com SRL, reprezentată prin administratorul Valentin Murgea. Din echipa de specialiști proiectați mai fac parte și experți precum arhitect Emil Crișan, dr. arhitect Dan Kisilewicz si prof. dr. ing. Marius Moșoarcă, Margareta Florea și expertul tehnica prof. dr. ing Marin Marin din Timișoara precum și echipa de instalatori Dhc System SRL și Insting Bulmez SRL. Fiecare a avut un rol în soluțiile tehnice adoptate.

Cei doi au vorbit pentru Turnul Sfatului despre ce înseamnă renovarea unei clădiri istorice, emblematice, un monument istoric, clasa A.

Pe teren mișcător

Cei doi spun că încă de la primele evaluări, situația era alarmantă. „În 2018, când am intrat prima dată în imobil, fisura principală avea undeva la 10 centimetri. La momentul începerii lucrărilor , deschiderii șantierului fisura avea 25 de centimetri”, explică arhitectul Tomița. Practic, nu mai era vorba despre o simplă fisură, ci despre o deschidere vizibilă care indica o tasare diferențiată a construcției. „Nu mai era fisură, era o crăpătură”, confirmă și constructorul.

Citește și: Resedinta mitropolitilor: intre monument istoric si o noua biserica

Cauzele degradării s-au dovedit a fi multiple și, în parte, ascunse până în momentul intervenției. Terenul de fundare a fost unul problematic încă de la început, amplasamentul fiind traversat în trecut de canale de irigații sau de transport. „Probabil au deviat canalul și au pus umpluturi peste el, dar acestea nu au fost bine compactate. În timp, construcția s-a tasat diferențiat și de acolo au apărut fisurile”, explică echipa tehnică.

Intervențiile ulterioare, realizate în perioada comunistă, au agravat situația. „Au făcut acele consolidări din beton care mai mult au stricat decât să ajute”, spun specialiștii. La acestea s-au adăugat modificări brutale ale instalațiilor interioare. „Au săpat în pereții de cărămidă pentru traseele de instalații termice, ceea ce astăzi este complet interzis”, mai explică aceștia.

Citește și: Reședința mitropoliților nu va mai fi monument istoric. O latură s-a fisurat în două

Aproape de prăbușire, dar casă pentru oamenii străzii

În momentul începerii lucrărilor, clădirea era într-o stare atât de avansată de degradare încât accesul în anumite zone devenise periculos. „Era într-un stadiu atât de avansat de degradare încât îți era frică să urci în ea”, spune constructorul Valentin Murgea. În pod, de exemplu, accesul devenise imposibil în ultimii ani, iar infiltrațiile și distrugerile acoperișului acceleraseră degradarea întregii structuri.

Pe lângă problemele structurale, interiorul fusese complet devastat. Clădirea, abandonată ani la rând, fusese vandalizată sistematic. „Au fost furate inclusiv instalațiile. În interior am găsit de toate. Multe imagini greu de privit”, povestește constructorul. În unele încăperi au fost descoperite urme de locuire improvizată a oamenilor străzii. „S-au făcut focuri în interior, pereții erau afumați, parchetul a fost ars, clanțele și firele din pereți au dispărut”, mai spune acesta.

Citește și: 19 ani de birocrație: Reședința mitropoliților din Sibiu a devenit monument istoric. ÎPS Laurențiu vrea să reabiliteze clădirea

În iulie 2025 a început șantierul

Constructorul Valentin Murgea spune că lucrările la clădire au început în iulie anul trecut, iar în aceeași perioadă a preluat și șantierul. El menționează că au existat și perioade de diminuare a ritmului de lucru, impus de către finantator când s-a lucrat doar 10%.

În aceste condiții, prima etapă a lucrărilor a vizat stabilizarea terenului și a fundației.

Soluția aleasă de proiectanți este considerată una dintre cele mai complexe aplicate la o clădire din Sibiu. „Este, din punctul meu de vedere, cel mai complex sistem de fundare din Sibiu”, spune Valentin Murgea.

Întregul imobil a fost sprijinit pe un sistem de piloți metalici introduși la adâncimi de până la șase metri, dispuși pe întreg perimetrul.

„Acum toată clădirea este susținută pe piloți metalici și asta a stabilizat-o”, explică și arhitectul. Ulterior, fundația existentă a fost legată de această rețea printr-o grindă perimetrală, care asigură o distribuție uniformă a încărcărilor și stabilizează întreaga construcție.

După această etapă esențială, intervențiile au continuat la nivelul suprastructurii. Pereții și planșeele sunt consolidate folosind materiale specifice restaurării monumentelor istorice. „Nu folosim deloc beton la consolidarea suprastructurii, ci materiale speciale, compatibile cu monumentele istorice”, mai explică Șerban Tomița.

Un element nou în proiect este valorificarea podului, care va fi transformat într-un spațiu funcțional. „Pe lângă faptul că am salvat clădirea, am și funcționalizat-o”, spun cei implicați.

Suprafața totală va ajunge la peste 800 de metri pătrați desfășurați.

În paralel, proiectul prevede restaurarea elementelor arhitecturale. Ornamentele deteriorate sau dispărute vor fi refăcute prin replicare fidelă. „Se vor copia întru totul elementele originale acolo unde lipsesc”, explică echipa. Tâmplăria va fi, pe cât posibil, păstrată și recondiționată.

Citește și: După nouă luni de la finalizarea licitației, CNI a atribuit contractul pentru reabilitarea fostei reședințe a mitropoliților Ardealului din Sibiu

Și curtea va fi amenajată, dar într-un alt proiect

Lucrările nu se opresc la clădire. Întregul ansamblu, inclusiv curtea și împrejmuirea, și ele monumente istorice, vor fi amenajate într-un proiect complementar. „Vor fi alei și parcări auto, alei pietonale și se va pune în valoare întreg spațiul.”

Șantierul este unul activ, cu aproximativ 24, 26 de muncitori care lucrează zilnic. „Toți lucrează odată, în condiții de șantier destul de grele”, spune constructorul. Echipa este din județul Gorj și locuiește temporar în Sibiu pe durata lucrărilor.

Un avantaj important al proiectului este prezența constantă a arhitectului pe teren. „Fiind din Sibiu, vin aproape zilnic pe șantier și discutăm problemele pe loc”, spune Șerban Tomița. Această implicare permite luarea rapidă a deciziilor într-un proiect în care „după fiecare etapă pot apărea lucruri neprevăzute”.

De altfel, colaborarea între specialiști este considerată esențială. „Toată echipa a fost receptivă și s-au luat decizii foarte rapid. Asta ne-a ajutat enorm”, spune și constructorul.

În prezent, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 30-35%. Deși există un termen contractual care ar duce finalizarea spre anul 2028, nimeni nu își asumă un calendar ferm. „Nu putem spune când va fi gata. Sunt mulți factori externi care pot influența lucrările”, explică Valentin Murgea.

Proiectul a fost deja afectat de întârzieri cauzate de schimbări administrative și proceduri birocratice. „Birocrația a afectat foarte mult proiectul”, spun cei implicați. În același timp, aceștia subliniază rolul decisiv al finanțării publice. „Dacă nu se ajungea la Compania Națională de Investiții, nu cred că se reabilita vreodată această clădire”, afirmă constructorul.

Chiar și în aceste condiții, optimismul există. Cei care lucrează la reabilitare spun că intervenția a venit la limită.

„Dacă mai prindea un sezon de iarnă, cred că doar șarpanta o mai ținea”, mai spune Valentin Murgea. În opinia lor, degradarea era atât de avansată încât riscul de pierdere era real.

Astăzi însă, clădirea este stabilizată și, pentru prima dată după mulți ani, are o perspectivă clară.

„Noi sperăm și avem convingerea că o vom realiza”. Dacă lucrările vor continua în același ritm și finanțarea va fi asigurată, fosta reședință mitropolitană are șansa să redevină o emblemă a Sibiului.

De-a lungul timpului

Clădirea de pe Bulevardul Victoriei nr. 38-38A din Sibiu este cunoscută ca fosta reședință de vară mitropolitană a Mitropoliei Ardealului. Terenul pe care a fost ridicată a fost achiziționat în 1858 de Mitropolie în timpul mitropolitului Andrei Șaguna, iar construcția efectivă a casei a fost realizată după 1900. Proiectul inițial al clădirii datează din 1902, dar a fost construită în anii următori. A fost concepută ca o reședință estivală elegantă într‑o grădină amplă, parte din promenada spre Parcul Sub Arini. În perioada comunistă clădirea a fost naționalizată și a găzduit „Casa Pionierilor” (Palatul copiilor). Apoi a fost folosită de Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum (UJCOP).

Potrivit reprezentanților Mitropoliei Ardealului, după renovare clădirea va deveni un spațiu multifuncțional și cultural dedicat sibienilor. Sunt prevăzute spații de activități, săli de expoziție, spații pentru cercetare și workshop-uri și o sală multimedia și de proiecție.