O idee a sibianului Hermann Oberth, preluată de o companie din SUA: captarea și distribuirea la comandă a luminii Soarelui cu ajutorul unor oglinzi orbitale. Oberth credea că așa s-ar fi putut evita scufundarea Titanicului

Un start-up american dorește să lumineze noaptea cu ajutorul a 50.000 de oglinzi uriașe care orbitează în jurul Pământului, reflectând lumina soarelui către partea întunecată a planetei pentru a alimenta parcurile solare după apusul soarelui, pentru a asigura iluminatul echipelor de salvare și pentru a lumina străzile orașelor, printre altele.

Ideea aparține unui om de afaceri american și a fost preluată într-un articol în The New York Times.

 Dacă autoritățile din SUA își dau acordul, satelitul de testare ar putea fi lansat pe orbită încă din această vară.

„Încercăm să construim ceva care ar putea înlocui combustibilii fosili și să alimenteze cu energie absolut totul”, a declarat Ben Nowack, directorul executiv al Reflect Orbital, într-un interviu acordat The New York Times.

Planul lui presupune costuri considerabile pentru clienți: aproximativ 5.000 de dolari pe oră pentru un fascicul de lumină comparabil cu intensitatea Lunii pline.

Compania a strâns peste 28 de milioane de dolari de la investitori.

Nu e prima dată când cineva se gândește să facă asta.

În 1977, un inginer de rachete de origine germană, Krafft A. Ehricke, a propus utilizarea oglinzilor spațiale pentru a preveni înghețarea recoltelor și pentru a ilumina zonele afectate de dezastre. Iar în 1993, un satelit rus echipat cu o oglindă cu diametrul de aproximativ 24 de metri a reflectat pentru scurt timp un fascicul îngust de lumină solară pe suprafața planetei, în cadrul unui experiment menit să prelungească durata zilei în Siberia arctică.

„Implicațiile pentru fauna sălbatică, pentru toate formele de viață, sunt enorme”

Ideea relansată de american este extrem de controversată. „Pur și simplu nu dispunem încă de un cadru de reglementare pentru acest tip de activități spațiale inovatoare”, a declarat Roohi Dalal, astronom și director pentru politici publice la Societatea Astronomică Americană.

Oponenții susțin că oglinzile ar putea distrage atenția piloților de avion, ar putea perturba observațiile astronomice și ar putea afecta ritmurile circadiene — ciclurile de lumină și întuneric care ajută oamenii, animalele și plantele să știe când să se trezească și să doarmă, când să înflorească, când să migreze și așa mai departe.

„Dacă animalele ar fi derutate de lumina suplimentară, s-ar putea reproduce într-un moment nepotrivit, când hrana este insuficientă”, a declarat Martha Hotz Vitaterna, profesor de cercetare în neurobiologie la Universitatea Northwestern și codirector al Centrului pentru Somn și Biologie Circadiană.

Insectele aflate în hibernare și păsările migratoare ar putea, de asemenea, să fie dezorientate. Lumina emisă la ore nepotrivite din zi ar putea, de asemenea, să determine înflorirea florilor în momente în care polenizatorii nu sunt activi, a afirmat dr. Vitaterna. „Implicațiile pentru fauna sălbatică, pentru toate formele de viață, sunt enorme”, a spus ea.

Ideea lui Oberth și salvarea Titanicului

Însă înainte de aceștia, Hermann Oberth a scris despre asta în anii 20, scrie Ziare.com.

Potrivit unor relatări documentate inclusiv de BBC, ideea a fost formulată încă din 1923 de către savantul sibian Hermann Oberth, unul dintre pionierii rachetelor moderne.

În lucrarea sa „Racheta în spațiul interplanetar”, acesta descria posibilitatea utilizării unor oglinzi uriașe plasate pe orbită pentru a direcționa lumina solară spre anumite zone ale planetei, inclusiv pentru a ajuta la operațiuni de salvare sau pentru a preveni dezastre.

Cartea sa,– bazată pe o teză de doctorat respinsă de Universitatea din Heidelberg pentru că părea prea puțin plauzibilă – demonstra matematic modul în care o rachetă ar putea părăsi orbita Pământului.

Printre celelalte idei abordate în publicație se numărau efectele potențiale ale călătoriilor spațiale asupra corpului uman, modul în care sateliții ar putea fi lansați pe orbită și, mai ales, conceptul de creare a unei rețele de oglinzi concave colosale reglabile, care ar putea fi folosite pentru a reflecta lumina soarelui către un punct concentrat de pe Pământ.

Oberth a considerat că această iluminare ar putea ajuta la prevenirea dezastrelor – precum scufundarea Titanicului în 1912 – sau la salvarea supraviețuitorilor.

Oberth a speculat, de asemenea, că oglinzile spațiale ar putea fi folosite pentru a elibera rutele maritime prin topirea aisbergurilor sau chiar pentru a manipula modelele meteorologice ale Pământului.