Sibiul trebuie să investească 350 de milioane de euro pentru a trece de la statutul de oraș frumos, dar insuficient exploatat, la destinație europeană de top. Lista proiectelor

Strategia de Dezvoltare a Destinației Turistice Sibiu 2026-2036 propune un plan structurat pe cinci programe principale și un buget total estimat între 178 și 354 de milioane de euro pentru următorii zece ani.

Pusă în consultare publică începând de azi, Strategia a fost elaborată pe baza unor cercetări cantitative și calitative desfășurate în 2025 și 2026, incluzând un sondaj național pe 1.563 de respondenți, interviuri cu 11 reprezentanți ai sectorului turistic sibian și analiza a aproape 8.000 de recenzii online de pe platformele Booking, TripAdvisor și Google Maps.

Pentru elaborarea Strategiei, Primăria  angajat anul trecut o asociere de firme specializate, formată din Brandberry, Horwath HTL Romania,  GMP Community și The Engine Marketing. Valoarea totală a contractului este de 375.000 de lei, cu tot cu TVA.

Deși  apreciat, Sibiul pierde turiști

Sibiul se bucură de o imagine excelentă în rândul românilor – 81,3% îl evaluează pozitiv, plasându-l pe locul doi național după Brașov. Și totuși, cifrele concrete arată că orașul nu reușește să transforme această reputație în performanță economică. „Capitalul reputațional este intact; conversia lui în valoare economică este însă plafonată”, se arată în strategie.

Durata medie a unui sejur în Sibiu a scăzut de la 1,612 nopți în 2019 la 1,485 nopți în 2024, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Sosirile anuale au fost de 411.860 în 2024, cu 1% sub nivelul din 2019. Cheltuiala medie pe turist și sejur este estimată la aproximativ 135 de euro – un nivel considerat substanțial sub potențialul oferit de profilul vizitatorului, descris în document ca predominant urban, cu venituri medii și peste medii.

De la puține cazări de calitate, la ofertă culturală precară

Documentul identifică mai multe cauze structurale: capacitate de cazare de lux limitată – aproximativ 870-895 de camere la standard 4-5 stele, în opt hoteluri mari -, ofertă culturală contemporană insuficient dezvoltată față de patrimoniul medieval și o coordonare instituțională aproape inexistentă. „Toți cei 11 stakeholderi (reprezentanți ai turismului sibian – n.r.), fără excepție, evaluează cooperarea inter-instituțională în turismul sibian ca insuficientă sau inexistentă”, se precizează în document – formulată drept convergența negativă cea mai puternică a întregii cercetări.

Primul mare proiect: un obiectiv cultural de referință de 150 de milioane de euro

Primul și cel mai ambițios program din strategie vizează transformarea Sibiului într-un magnet cultural european prin construirea unui landmark (obiectiv) cultural major dedicat artelor moderne. Autorii strategiei invocă drept modele Guggenheim Bilbao – a cărui contribuție anuală la economia locală depășește 400 de milioane de euro – și Markthal Rotterdam, care atrage 8 milioane de vizitatori anual.

Deși nu îl precizează, acest obiectiv cultural major ar putea fi proiectul unui Centru de evenimente și spectacole, pentru care administrația locală a comandat un studiu de prefezabilitate în urmă cu șase ani. Studiul a fost elaborat de una dintre cele mai mari companii de arhitectură din lume – Ove ARUP & Partners International Limited -, iar rezultatul a fost prezentat un an mai târziu. Arhitecții de talie mondială au propus, atunci, Sibiului, o clădire impresionantă, cu aproape 25.000 de mp de spații pentru spectacole și evenimente.

Citește mai multe despre acest proiect aici: FOTO 118 mil. de euro, până la 1.500 de locuri: cum a fost gândit viitorul Centru de conferințe și spectacole

În completarea landmark-ului, programul prevede reconversia fostelor spații industriale Independența, Flaro și Construcții SA în hub-uri culturale, amenajarea Cibinului ca axă urbană de promenadă culturală și o programare anuală de calibru european. „Bugetul Programului P1, calibrat pe trei scenarii de absorbție a fondurilor europene pentru perioada 2028-2034, se situează între 56 și 150 de milioane de euro pe orizontul de zece ani al strategiei”, se arată în document.

Sibiul trebuie să lucreze cu Brașovul, Sighișoara, Branul, Alba Iulia

Al doilea program propus de strategie pornește de la o constatare directă: Sibiul singur nu poate crește semnificativ ca destinație turistică în orizontul propus. Soluția identificată este integrarea într-o rețea regională.

„Soluția este transformarea Sibiului în nucleul unei rețele regionale de atracții accesibile în maximum 90 de minute, cu cele șase brațe ale stelei conectate radial: Brașov, Sighișoara, Biertan și bisericile fortificate, Turda, Alba Iulia și Bran. Componenta-cheie a programului este un acord formal de «coopetiție» Sibiu – Brașov – Sighișoara, cu organizație de management al destinației regionale comună și cu un calendar evenimențial coordonat”, se arată în strategie. Notă: „coopetiție este preluat din englezescul:„coopetition”, care descrie o strategie prin care competitorii cooperează simultan pentru a crea valoare comună.

Printre inițiativele complementare se numără un tren turistic de lux pe ruta Brașov-Sibiu, extinderea rutelor aeriene ale Aeroportului Internațional Sibiu spre Tel Aviv, Berlin, Amsterdam, Madrid și Manchester, transformarea Gării Sibiu într-o atracție turistică în sine și lobby instituțional pentru modernizarea liniei feroviare Sibiu-Brașov sub o oră. Bugetul estimat pentru acest program este de 24-51 de milioane de euro, excluzând modernizarea feroviară, care depinde de Master Planul național de transport.

Este nevoie de „Made in Sibiu”

Al treilea program urmărește creșterea valorii economice generate de fiecare turist și integrarea comunității locale în ecuația turistică. Concret, strategia propune un sistem de certificare voluntară „Made in Sibiu” pentru produse locale premium din gastronomie, artizanat și design, un Sibiu Card ca instrument turistic integrat și profesionalizarea sectorului HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele) printr-o Școală de Turism Sibiu, în parteneriat cu Universitatea Lucian Blaga.

Tot în cadrul acestui program este prevăzut un program adresat sibienilor înșiși – „Turist în orașul tău” -, cu reduceri de luni la muzee și restaurante, menit să stimuleze consumul local și să reducă presiunea sezonieră. Bugetul estimat: 11-19 milioane de euro.

Tineret, cultură vie și un Muzeu al Brânzei

Al patrulea program răspunde unui risc demografic identificat în document: orașul îmbătrânește, iar oferta culturală este percepută ca insuficient adaptată tineretului. Ținta strategică explicită este candidatura Sibiului la titlul de Capitala Tineretului din România în 2029 sau 2030.

Pentru pregătirea candidaturii, strategia propune lansarea între 2026 și 2028 a unor programe structurale: Sibiu Youth Hub, un Program de Rezidență Artistică și o Bursă Sibiu pentru Tineri Inovatori. Programul mai include enclave urbane cu chirii subvenționate pentru ateliere de artiști, pe modelul orașului Bremen, reglementarea vieții nocturne cu zone dedicate și un parteneriat strategic cu Universitatea Lucian Blaga, inclusiv prin evenimente de tip Sibiu Talks, pe modelul conferințelor TED.

O inițiativă aparte este înființarea unui Muzeu al Brânzei, ancorat în tradiția pastorală a Mărginimii Sibiului, pe modelul Musée de la Moutarde din Dijon, Franța. „Bugetul se situează între 18,5 și 31 de milioane de euro pe orizont”, se precizează în document.

Sibiul trebuie să devină prietenos cu pietonii. Și Cibinul „înotabil”

Ultimul program este cel mai direct legat de calitatea vieții cotidiene în Sibiu și vizează, totodată, reducerea impactului negativ al turismului de masă. Strategia propune extinderea progresivă a centrului pietonal după modelele Ljubljana, Pontevedra și Vitoria-Gasteiz, amenajarea Cibinului ca axă acvatică și sportivă, inclusiv pentru înot, și consolidarea Păltinișului ca stațiune all-season cu wellness premium.

O componentă distinctă privește reglementarea platformelor de tip Airbnb (cazare prin particulari), al căror nivel de informalitate este estimat în document la 25-35%. Obiectivul asumat este reducerea acestui nivel la sub 15% până în 2036. „Bugetul P5, excluzând cartierele verzi care sunt finanțate prin capital privat al dezvoltatorilor, totalizează între 46,5 și 81 de milioane de euro pe orizont”, se arată în strategie.

Organizație de management a destinație – obligatoriu de implementat

Toate cele cinci programe sunt condiționate, în viziunea autorilor strategiei, de înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) – o asociație non-profit cu participare publică și privată, în care ar intra Primăria Sibiu, Consiliul Județean, Universitatea Lucian Blaga și reprezentanți ai sectorului privat din HoReCa, organizarea de evenimente și antreprenoriatul creativ. „Înființarea OMD-ului Sibiu reprezintă, în arhitectura strategiei, prerechizita absolută; fără această componentă, programele fanion, mix-ul de marketing și strategia de comunicare nu pot fi implementate coerent”, se precizează în document.

OMD-ul ar urma să fie constituit juridic în primul trimestru al anului 2027 și să atingă maturitatea operațională în 2030. Finanțarea sa s-ar baza, printre altele, pe taxa specială de promovare turistică de 2%, adoptată prin Hotărârea Consiliului Local Sibiu nr. 462/2025 din 30 decembrie 2025 și în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Bugetul operațional al OMD este estimat la circa 1,17 milioane de euro în 2027, crescând la 2,93 milioane de euro în 2036, cu un total cumulat de aproximativ 22 de milioane de euro pe zece ani.

Strategia recomandă Primăriei cinci decizii administrative prioritare pentru primele 18 luni: adoptarea hotărârii de constituire a OMD, valorificarea taxei de promovare turistică, lansarea studiului de fezabilitate pentru landmark-ul cultural, reglementarea Airbnb și inițierea acordului de colaborare cu Brașovul și Sighișoara. Bugetul total al strategiei – operațional OMD plus investițiile din cele cinci programe – se situează între 178 și 354 de milioane de euro pe orizontul 2026-2036.

Citește și Primăria Sibiu pune în consultare publică Strategia de dezvoltare turistică. Fodor: „E necesar un refresh în acest domeniu”