Trei consilieri județeni AUR au dat în judecată CJ Sibiu. Cer anularea deciziei cu privire la „valorificarea” clădirii Farmaciei. Cîmpean: Au acest drept, dar noi am respectat legea

Trei consilieri județeni din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au dat în judecată Consiliul Județean (CJ) Sibiu, cerând anularea hotărârii privind dezmembrarea terenului și clădirii impozante de lângă Spitalul de Neurologie, cu destinația de farmacie. Bogdan Drașoveanu, Ștefan Cocă și Augustin Sava susțin că documentul a fost adoptat cu încălcări procedurale și cu exces de putere. În replică, conducerea CJ Sibiu spune că oricine are dreptul să ceară verificarea legalității unui act, dar că hotărârea a fost adoptată „pe baza documentației de specialitate” și „în interesul unei administrări eficiente a patrimoniului județului”.

Drașoveanu, Cocă și Sava au depus cererea de chemare în judecată la Tribunalul Sibiu pe 8 iulie, aceasta fiind înregistrată pe 9 iulie 2026.

De ce a fost inițiat procesul. Argumentele consilierilor AUR

Amintim că este vorba de clădirea aflată pe strada Pompeiu Onofreiu, nr. 8, în care a funcționat o vreme decanatul Facultății de Medicină, după care a devenit clădirea farmaciei aferente Spitalului de Neurologie. Clădirea și terenul aferent împărțeau aceleași numere cadastrale cu Neurologia. În aprilie, CJ Sibiu a aprobat dezmembrarea acestor imobile, astfel încât clădirea Farmaciei, despre care se pune că e „în stare avansată de degradare”, să aibă un număr cadastral separat.

Cu o lună mai devreme, proiectul de hotărâre a primit numeroase critici, deoarece CJ Sibiu argumenta schimbarea ca fiind necesară pentru „vânzarea sau închirierea” imobilului. Atunci, reprezentanții AUR spuneau că „nu este explicat scopul clar al acestei dezmembrări și dacă acest demers servește intereselor județului”, iar cei de la USR au arătat că vor vota „împotrivă”, pentru că inițiativa nu a fost suficient fundamentată. Și social-democrații au remarcat că „ar fi păcat să înstrăinăm acest imobil”.

Ulterior, în varianta finală, conducerea CJ Sibiu a modificat documentul în legătură cu regimul de proprietate. Astfel, în loc de vânzare sau închiriere hotărârea stipulează că dezlipirea se va face „fără modificarea stării de proprietate” și că „pentru o mai bună administrare și punere în valoare a acestora (…), imobilul teren în suprafață de 1353 mp (rezultată în urma dezmembrării) împreună cu construcția Farmacie edificată asupra acestuia, urmează a fi valorificate”.

Proiectul a fost aprobat cu 20 voturi „pentru” și 10 „împotrivă”.

Acum, pe lângă suspendarea și anularea hotărârii de dezlipire, cei trei consilieri AUR cer instanței obligarea CJ Sibiu la păstrarea integrității tehnico-funcționale, urbanistice și patrimoniale a imobilului, cu interdicția oricăror operațiuni de înstrăinare, scoatere din patrimoniul public, concesionare sau închiriere.

Potrivit cererii de chemare în judecată, Consiliul Județean ar fi înaintat documentația tehnică de dezmembrare către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Sibiu înainte ca proiectul de hotărâre să fie supus votului consilierilor, în ședința din 30 aprilie. „A fost vătămat direct dreptul nostru la exercitarea deplină, suverană și legală a mandatului public”, explică aceștia.

Un alt argument invocat vizează scopul declarat al inițiativei. Reclamanții arată că, în referatul de aprobare și în raportul de specialitate, obiectivul dezlipirii este menționat drept „valorificarea în vederea obținerii de venituri la bugetul local”, în timp ce în răspunsul la plângerea prealabilă formulată de cei trei, CJ Sibiu ar fi folosit o formulare diferită, de „punere în valoare”. Consilierii AUR califică această exprimare drept un indiciu al intenției „de a schimba destinația imobilului public medical”. „În accepțiunea dreptului administrativ „valorificarea” presupune exploatarea economică în scop de profit (închiriere, concesiune, înstrăinare), acțiune total incompatibilă cu destinația de utilitate publică sanitară a unui bun afectat funcționării unei farmacii spitaliceşti şi unui laborator regional al DSP. Caracterul abuziv este demonstrat irefutabil şi de faptul că pârâtul a comandat dezmembrarea la cadastru înainte de supunerea la vot a hotărârii, dovedind că voința deliberativă a consilierilor a fost confiscată”, explică aceștia.

Cei trei mai arată că, deși CJ Sibiu invocă starea de degradare a clădirii pentru a justifica măsura, instituția nu ar deține o expertiză tehnică structurală oficială care să confirme acest lucru.

CJ Sibiu: Suntem convinși că am respectat legea și că hotărârea e în interesul unei administrări eficiente a patrimoniului județului

La solicitarea Turnul Sfatului, conducerea CJ Sibiu a transmis că a luat act de acțiunea formulată în instanță: „Într-un stat de drept, orice persoană sau formațiune politică are dreptul de a solicita instanței verificarea legalității unui act administrativ, iar Consiliul Județean Sibiu respectă pe deplin acest drept”.

„Este important de precizat că hotărârea contestată privește o operațiune tehnică de dezmembrare cadastrală, un demers administrativ obișnuit în activitatea unei autorități care administrează patrimoniul județului. De-a lungul timpului, Consiliul Județean Sibiu a adoptat numeroase hotărâri cu obiect similar, în cadrul administrării patrimoniului public și privat al județului, acestea fiind parte din activitatea curentă a instituției.

Contestarea în instanță a unui act administrativ reprezintă exercitarea unui drept procedural și nu echivalează cu existența unei nelegalități. Suntem convinși că Hotărârea Consiliului Județean nr. 54 a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale, pe baza documentației de specialitate și în interesul unei administrări eficiente a patrimoniului județului”, a explicat Daniela Cîmpean.

Cîmpean mai spune că administrația județeană va prezenta instanței toate argumentele și documentele necesare și crede că legalitatea hotărârii va fi confirmată.

„Din respect pentru procedura judiciară aflată în desfășurare, nu voi comenta în detaliu susținerile din acțiune. Prioritatea noastră rămâne aceea de a administra patrimoniul județului în mod responsabil și de a continua proiectele de dezvoltare în beneficiul comunității sibiene”, a mai punctat președinta CJ Sibiu.