Gara din Turnisor „plutește” pe un lac de dejecții, de peste 6 ani. „Deși trăim în Sibiu, suntem ai nimănui”

De mai mulți ani, cinci familii și angajații CFR de la halta Turnișor trăiesc lângă o rețea de canalizare înfundată pe aproape un kilometru, la doi pași de un loc de joacă pentru copii. CFR recunoaște că investiția e blocată din 2017 de lipsa banilor, Apă Canal spune că racordul există și că restul ține de proprietar, Garda de Mediu spune că nu a fost sesizată, iar Direcția de Sănătate Publică trimite subiectul mai departe, către o structură medicală internă a Ministerului Transporturilor.

De ani buni, oamenii din jurul Gării Turnișor din Sibiu trăiesc cu un miros care nu pleacă. Rețeaua veche de canalizare, făcută din azbociment, este înfundată pe aproape un kilometru, pe terenul care aparține CFR.

Apele uzate nu mai au pe unde să curgă normal, așa că sunt scoase periodic cu vidanja, de patru ori pe an. Toaletele din gară sunt într-o stare atât de proastă încât mulți călători preferă să-și facă nevoile afară, la câțiva pași de un teren de joacă pentru copii sau pe o rampă destinată persoanelor cu handicap. Culmea, folosită de o familie care are un membru dependent de scaunul rulant.

„Eu vin, spăl rampa să pot coborî cu fata, dar este inuman. La WC nu se poate intra. Este dezastru, iar pe timpul verii aerul nu se poate respira”, spun oamenii.

Cel puțin cinci familii au de suferit an de an, cu precădere în sezonul cald și al ploilor. Mirosuri, canale pline și riscul ca toate acestea să ajungă, în timp, și în pânza freatică. Oamenii spun că sesizări au tot fost trimise, de-a lungul anilor, către Primărie, CFR, Direcția de Sănătate Publică, Ministerul Transporturilor. Fără niciun rezultat concret.

„Ne-au tot spus că se face demersuri, că se va încerca rezolvarea, dar unul din cei cărora le-am scris nu a venit să vadă ce este, cu adevărat, aici. Practic suntem ai nimănui, prinși între instituții care își pasează responsabilitatea unele altora. Și spun asta în condițiile în care este vorba despre o problemă de sănătate publică pentru întregul cartier Turnișor. Este o zonă centrală cu tranzit de călători, locuințele și, mai ales, cu un parc de joacă îna propiere și un drum recent modernizat.

Solicitări către cinci instituții

Zona cea mai afectată este Calea Turnișorului, Nr 32, 34, toată porțiunea pe piatră cubică, ce cuprinde clădirile din zonă și apoi nr. 36.

Oamenii spun că ei nu au fost luați în calcul încă de la început.

„Când au schimbat acum mai bine de zece ani nimeni nu s-a gândit să bată la porțile noastre, să ne anunțe că se schimbă branșamentul și să ne întrebe ce doaleanțe avem. Noi am fost lăsați în aer, cum s-ar spune. Și acum fosta rețea este opturată pe o distanță de 1.000 de metri pătrați și nu face față. Iar noi suntem în situația în care suntem. Este nevoie de o rețea nouă, dar nu știm cine ne va ajuta, pentru că, până acum, autoritățile au pasat problema fără a găsi o posibilitate de dialog comun prin care să se găsescă o rezolvare”, mai spun familiile afectate.

Pentru a afla răspunsuri, Redacția Turnul Sfatului a trimis solicitări către cinci instituții implicate. Este vorba despre Ministerul Transporturilor (care a redirecționat solicitarea către CFR), Apă Canal Sibiu, Garda Națională de Mediu, Direcția de Sănătate Publică și Primăria Sibiu. Cea din urmă nu a oferit un răspuns până la data publicării acestui material.

Ministerul Transporturilor/CFR: probleme recunoscute, dar blocate din 2017 de lipsa banilor

Solicitarea trimisă către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a fost redirecționată către CFR, iar răspunsul companiei feroviare este cel mai detaliat dintre toate patru și, în același timp, cel mai puțin liniștitor.

CFR confirmă, practic, tot tabloul descris de locuitori. Potrivit răspunsului, rezolvarea problemei presupune lucrări de investiții și nu o simplă reparație. Este vorba despre ridicare topografică, proiectarea unei rețele noi de canalizare menajeră, proiectarea unei rețele pluviale, plus obținerea unui șir întreg de avize, de la primărie, gaz, electricitate, drumuri.

„Începând din anul 2017, toate demersurile pentru această investiție s-au soldat cu lipsa fondurilor necesare”, transmit reprezentanții CFR.

Aceștia precizează însă că se va încerca rezolvarea problemei din fonduri proprii, de întreținere și reparații, în limita bugetului care va fi aprobat pentru anul în curs, iar soluția tehnică, fie înlocuirea porțiunilor afectate de canalizare, fie montarea unor fose septice ecologice pentru clădirile aflate în administrarea Sucursalei Regionale Brașov, care urmează să fie stabilită „în cel mai scurt timp posibil”.

Despre reabilitarea toaletelor publice din gară, însă, răspunsul a fost unul negativ.

„Lucrarea nu se justifică deoarece nu există sistem de încălzire, iar pe timpul iernii instalația de apă va îngheța”, se arată în răspuns.

Singura variantă luată în calcul este amenajarea unui grup sanitar mixt într-o altă clădire din incintă, dacă spațiul o va permite.

Răspunsul poate fi consultat mai jos

Cum s-a ajuns aici?

Situația de la Gara Turnișor trenează de mai bine de 10 ani, când Primăria Sibiu a reabilitat canalizarea de pe Calea Turnișorului. Numai că lucrarea s-a oprit exact la limita terenului CFR. Terenul nu a fost inclus în proiect și nu pare să fi existat, la vremea respectivă, o discuție reală cu proprietarul despre o soluție comună.

Mai târziu, Apă Canal a construit un racord până la marginea proprietății CFR, dar de acolo încolo, până la clădirile din zona gării, nu mai duce nimic. Practic, rețeaua publică se termină exact acolo unde începe problema.

„Atunci când plouă toată apa din canalele nostre, care se infundă și refulează se duce în pământ. De atâta timp. Sunt șanse mari să ajungă și în pânza freatică. Apoi, tot ceea ce se evacuează de la WC-uri se solidifică jos și nu mai do voie să mai evagueze. În aceste condiții, la câteva luni, solicităm vidanja care nu poate rezolva problema, doar o degrevează pentru o perioadă. Noi, toți de aici, suntem subcontractori la Regionala Brașov. Ei au contractul mare. Avem cumpărate doar locuințele. Terenul este în chirie și așa am ajuns în această situație. Noi și Gara Turnișor care a ajuns fosă septică și nimeni nu face nimic.”.

Oamenii spun că ar putea să se branșeze pe banii lor, dar asta nu ar rezolva nimic. „Chiar dacă facem asta, apa rezultată din pluvial tot în pământ se duce și vine la noi și va umple canalele la loc. Este vorba despre o lucrare de anvergură, înțeleg, dar suntem totuși un oraș. Instituțiile ar putea să se înțeleagă între ele. Noi nu mai știm ce să facem.”

Apă Canal: „E teren privat, treaba proprietarului”

Răspunsul Apă Canal Sibiu este scurt și tranșant. Compania precizează că zona din jurul gării, atât clădirea propriu-zisă, cât și imobilele din preajmă, este teren privat, aflat în proprietatea CFR, iar potrivit regulamentului serviciului de apă și canalizare, tot ce ține de evacuarea apelor uzate în interiorul acestei incinte cade în sarcina proprietarului.

Compania mai spune că, de fapt, racordul există deja din anul 2023, de când Apă Canal a executat un cămin de racord cu diametrul de 200 mm, amplasat pe Calea Turnișorului, chiar la granița dintre domeniul public și cel privat. Rămâne, spun ei, doar ca proprietarii să își construiască o instalație interioară de canalizare care să se conecteze la acest cămin. Cu alte cuvinte, din perspectiva Apă Canal, mingea e în terenul CFR.

Răspunsul poate fi consultat mai jos.

Garda de Mediu: Nicio sesizare înregistrată, deci nicio inspecție

Comisariatul Județean Sibiu al Gărzii Naționale de Mediu a răspuns că informațiile despre starea tehnică a rețelei, eventuale proiecte de reabilitare sau modul de administrare a infrastructurii sunt deținute chiar de titularul acesteia, adică de CFR, instituție care are și obligația legală de a asigura funcționarea rețelei și de a preveni poluarea.

În ce privește propria activitate, Garda de Mediu precizează că la Comisariatul Județean Sibiu nu au fost înregistrate sesizări cu privire la canalizarea și evacuarea apelor uzate din zona Gării Turnișor, motiv pentru care nu au fost făcute nici inspecții, nici sancțiuni. Instituția arată și că evaluarea impactului asupra sănătății oamenilor din zonă ține de competența Direcției de Sănătate Publică.

Totuși, în urma sesizării redacției, Garda de Mediu spune că a notificat deja atât Sucursala Regională de Căi Ferate Brașov, ca deținător al terenului, cât și Apă Canal Sibiu, pentru remedierea aspectelor care pot genera un risc de poluare.

Întregul răspuns îl puteți consulta mai jos:

DSP: „Nu e la noi, e la Ministerul Transporturilor”

În răspunsul acordat redacției Direcția de Sănătate Publică Sibiu explică faptul că această zonă intră de fapt sub o structură paralelă de control sanitar.

Concret, în cadrul Ministerului Transporturilor funcționează, încă din 2004, o Agenție de Sănătate Publică proprie, care supraveghea inițial doar spitalele foste CF. Printr-un protocol semnat în 2011 între Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor, protocol care, spune DSP, este valabil și acum, personalul acestei agenții a primit calitatea de inspector sanitar de stat, cu atribuții de control inclusiv în perimetrul stațiilor de cale ferată. Așa că, dacă la Sibiu au existat sesizări pe acest subiect, ele ar fi trebuit direcționate tot către inspectorii Ministerului Transporturilor, nu tratate de DSP Sibiu.

Răspunsul poate fi cosultat mai jos:

Primăria nu a răspuns, dar un consilier local a sesizat

Până la data publicării acestui material, Primăria Sibiu nu a răspuns solicitării, însă situația a fost făcută cunoscută de consilierul local din partea PSD Nicolae Forir. Acesta a scris pe Facebook, la începutul lunii iunie, că a ridicat de două ori, în ședințele Consiliului Local, problema lipsei canalizării din zonă, fără niciun rezultat concret.

„De două ori am rugat începerea demersurilor, de două ori am atras atenția că și acești oameni plătesc taxe, impozite la fel ca toți ceilalți sibieni. Rezultatul? Niciun pas concret!”, scrie consilierul, care spune că speră ca apartenența sa politică să nu fi influențat modul în care a fost tratată sesizarea.

În postare, Forir folosește denumirea „Strada Cheii” pentru zona respectivă (așa cum apare pe Google Maps) și o însoțește cu un videoclip care arată bălțile formate în zonă. El scrie că nu este vorba „doar despre o investiție întârziată”, ci despre „o problemă de sănătate publică, de protecția mediului și de poluare”, și menționează și el că, la aproximativ 15 metri de zonă se află un loc de joacă pentru copii.

Consilierul afirmă și că „interesul Primăriei Sibiu se oprește la zona centrală a orașului, în timp ce alte zone sunt lăsate să aștepte investiții esențiale”. Câteva zile mai târziu, Forir a revenit cu o postare ironică, în care propune ca alternativă la introducerea canalizării declararea zonei drept arie protejată, pentru „habitatul propice creșterii bobocilor”, o aluzie la apa stagnantă din zonă prin care chiar, uneori, se plimbă boboci de rață.

Atâtea instituții, un singur cerc, dar a început să se miște

Puse cap la cap, răspunsurile date de oficialități seamănă izbitor cu ce spuneau chiar locuitorii din zonă. Fiecare instituție are un motiv întemeiat să arate spre altcineva. Apă Canal a dus rețeaua până la gard și spune că restul e treaba CFR.

CFR recunoaște problema, dar spune că, din 2017, nu are bani pentru o investiție de asemenea amploare.

Garda de Mediu nu a intervenit pentru că, formal, nu a primit nicio sesizare directă până acum.

Iar Direcția de Sănătate Publică trimite subiectul, printr-un protocol semnat acum peste zece ani, spre o structură medicală internă a Ministerului Transporturilor.

Primăria Sibiu nu a răspuns solicitării până la data redactării materialului.

Există, totuși, și o veste bună. O rază de speranță pentru locuitorii din acea zonă. În urma solicitărilor făcute de redacție și a intevenției Gărzii de mediu, stipulată în răspuns, pentru prima dată în ultimii ani oamenii spun că lucrurile se mișcă.

„A fost, de curând, o firmă de la Alba şi am înteles cā s-a stabilit ca în cursul lunii august să înceapă lucrări de reparații la canalizare. După mai bine ce șase ani de când ne confruntăm acut cu această situație și de când tot facem sesizări, în sfârșit se mișcă ceva. Noi mai așteptăm o lună. Sperăm din tot sufletul să se rezolve pentru că, efectiv, nu știm că să facem”, încheie oamenii.