Lucrări neautorizate peste fosta Cramă Național de lângă Podul Minciunilor: instanța a dispus demolarea, proprietarul amână. ”Am fost 100% convis că penalul e penal și civilul e civil”

Judecătoria Sibiu l-a condamnat pe proprietarul clădirii de deasupra fostei Crame Național la o amendă penală de 7.000 de lei pentru lucrări de construcție neautorizate la imobilul aflat la câțiva pași de Podul Minciunilor. Instanța a dispus și demolarea integrală a tuturor intervențiilor efectuate fără autorizație, ceea ce nu s-a mai întâmplat.

Imobilul de la Piața Mică nr. 18 este înscris în lista monumentelor istorice și face parte din zona construită protejată a Centrului Istoric al Municipiului Sibiu. Alin Florian Miron a intrat în posesia cheilor clădirii după ce, în 2021, a încheiat un antecontract cu foștii proprietari și a demarat lucrări de construcție fără să aibă autorizație și fără avizul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Sibiu.

Stâlpi de beton și tâmplărie PVC

Între vara anului 2021 și vara anului 2023, Alin Florian Miron a realizat o serie de intervenții structurale la imobil: a construit un perete cu structură din fier beton, a turnat patru stâlpi de beton pe latura care se învecinează cu zidul cetății – placați ulterior cu cărămidă aparentă -, a turnat o fundație de aproximativ 15 metri pătrați în curtea interioară, a înlocuit ușa și fereastra balconului cu tâmplărie PVC albă cu geam termopan, în locul celor originale din lemn, a creat patru grupuri sanitare în șase din încăperile parterului și a înlocuit instalațiile electrice, de canalizare și de alimentare cu apă.

A efectuat și recompartimentări interioare, zidind trei goluri de ușă și creând unul nou, după cum rezultă din datele de la dosarul procesului prin care a fost trimis, mai apoi, în judecată de către procurorii sibieni.

Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu a constatat, după un control realizat în noiembrie 2022, că intervențiile pun în pericol patrimoniul. Instituția i-a cerut lui Alin Miron să sisteze lucrările și să angajeze un arhitect atestat de Ministerul Culturii. Miron nu s-a conformat și a continuat lucrările. Un al doilea control a avut loc în noiembrie 2023, fără ca situația să se rezolve.

DJC Sibiu a concluzionat că „intervențiile realizate nu pot fi acceptate, fiind afectată integritatea zidului de fortificații și stabilitatea acestuia”, se arată într-o adresă a instituției din aprilie 2023, depusă mai apoi la dosar.

Și-a recunoscut vinovăția. Iar instanța nu a impus un termen

Procesul prin care Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu l-a trimis în judecată, în februarie 2026, pe Alin Miron s-a încheiat rapid. Pe 8 aprilie 2026, Judecătoria Sibiu a admis acordul de recunoaștere a vinovăției – procedura prin care un inculpat recunoaște fapta și negociază pedeapsa cu procurorul – și l-a condamnat pe Alin Florian Miron la o amendă penală de 7.000 de lei (100 de zile-amendă a câte 70 de lei), plus 1.200 de lei cheltuieli judiciare.

În afară de amendă, instanța a dispus desființarea integrală a tuturor lucrărilor neautorizate de la Piața Mică nr. 18, dar pentru desființarea acestora, în hotărâre nu este precizat niciun termen. În ceea ce privește amenda, însă, Alin Miron a avut la dispoziție trei luni de la rămânerea definitivă a sentinței pentru a o achita.

Instanța a reținut că inculpatul cunoștea statutul imobilului – clădirea este inscripționată cu sigla de monument istoric – și că nu a făcut demersuri efective pentru intrarea în legalitate timp de aproximativ trei ani, în ciuda celor două controale ale DJC și a notificărilor primite. Sentința a rămas definitivă, nefiind atacată cu apel.

Intrarea în legalitate

Alin Miron, proprietarul spațiului, spune că nu a demolat lucrările indicate în dosarul întocmit de către procurori și confirmate de instanță deoarece, pe parcursul anchetei, a fost încredințat de faptul că va putea intra în legalitate.

„Vreau să obțin certificat de urbanism și autorizație de construire pentru lucrările făcute. Eu apreciez că am fost înșelat când am semnat acel acord de recunoaștere a vinovăției, pentru că am spus că îmi asum fapta penală și vreau să intru în legalitate. Doamna procuror care a lucrat la dosarul meu mi-a spus că prevederile Codului Penal nu îmi dau posibilitatea de a intra în legalitate și că, ulterior procesului în care îmi recunosc vinovăția, pot obține certificat de urbanism și autorizație de construire și să intru în legalitate. Avocatul meu mi-a confirmat lucrul acesta. Din păcate, însă, până acum nu am reușit să obțin aceste acte”, arată Alin Miron, pentru cititorii Turnul Sfatului.ro. Spune că amenda penală a fost achitată integral.

Alin Miron susține că a fost somat să demoleze ceea ce a construit de către Poliția locală. „Acum o lună au venit să verifice dacă am adus clădirea la starea inițială. Până atunci, eu am fost 100% convis că penalul e penal și civilul e civil. Și că, pe partea civilă, pot să mă autorizez. Pentru că în sentință nu este prevăzut niciun termen pentru desființarea lucrărilor. După vizita celor de la Poliția locală am decis să încep demersurile pentru intrarea în legalitate, dar nu am putut să obțin certificatul de urbanism deoarece nu am mai putut obține, mai întâi, extrasul de Carte Funciară, din moment ce Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu mai funcționează”.

„A devenit o ambiție personală”

Clădirea la subsolul căreia a funcționat Crama Național are o istorie recentă destul de complicată, descrie Alin Miron. Clădirea a fost achiziționată de el pe baza unui antecontract de vânzare-cumpărare, încheiat în luna august a anului 2021 cu doi soți care, la rândul lor, au cumpărat clădirea de la familia care a pus pe harta Sibiului Crama Național. Doar că soții cu care a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare au divorțat, iar partajul dintre aceștia s-a transformat într-un proces care a tot amânat momentul în care Alin Miron și-a putut înscrie dreptul de proprietate asupra clădirii din Piața Mică, de la nr. 18, în Cartea Funciară.

Cum Alin Miron a cumpărat clădirea pentru a o pune în circuitul turistic, iar pentru obținerea autorizației de construire avea nevoie de acte care îi lipseau pentru că nu era încă proprietar, a decis să înceapă lucrările de amenajare a unei unități de cazare fără autorizațiile necesare. Conform datelor de pe portalul instanțelor de judecată, Alin Miron a obținut proprietatea clădirii în urma unui proces deschis în 2024 la Tribunalul Sibiu și încheiat, potrivit lui, în toamna anului trecut.

„Ar fi chiar păcat să stric ce am făcut. Din punct de vedere financiar, nu este o valoare foarte mare. Însă a fost o muncă manuală intensă: gândiți-vă că toate materialele utilizate acolo, precum și molozul, au fost cărate cu spatele, în saci de rafie. Și ce am făcut? Am turnat stâlpi de beton într-o curte interioară din spate, am făcut un gard. L-am făcut la fel cum a fost făcut la Casa Artelor. Prin urmare, de ce gardul făcut de Consiliul Județean la Casa Artelor e legal și ceea ce am făcut eu nu poate fi legal? Eu nu am putut construi legal deoarece mi se tot amâna intrarea în proprietate. Am dovezi că am fost împiedicat să intru în proprietate”.

Mai spune că în urma a ceea ce el consideră un șir îndelungat de piedici care i-au fost puse de diferite instituții intenționează să își ducă proiectul până la capăt. „A devenit o ambiție personală să rezist la toate aceste presiuni. Inclusiv asupra Primăriei au fost făcute presiuni pentru ca eu să nu pot investi aici”.

„Nu e monument istoric”

În ceea ce privește situația clădirii la subsolul căreia a funcționat Crama Național (între timp i-a fost schimbat numele), Alin Miron spune că dintr-o greșeală a fost încadrată ca monument istoric. „Am toate actele acestei case care a fost ridicată în 1952. Înainte de acel an, toată clădirea de deasupra cramei a fost demolată. Mai apoi a fost turnată o placă de beton peste și ridicată apoi această casă. Prin urmare, clădirea nu este monument istoric. Iar pentru acest lucru trebuie să finalizez un proces de declasificare”, mai declară Alin Miron.