Direcția Silvică Sibiu a cerut Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să scoată Pădurea Dumbrava din Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate. Motivul invocat de silvicultori nu este exploatarea lemnului, ci siguranța sibienilor care se plimbă în pădure. În rezervație sunt doborâți anual în jur de 2.000 de metri cubi de arbori bătrâni, iar noile reguli ar cere ca acest lemn să rămână pe loc.

La rândul său, Primăria Sibiu este mai diplomată și transmite că nu se opune instituirii zonei, dar cere ministerului să o fundamenteze științific. Mai mult, municipalitatea sibiană atrage atenția că rezervația a fost încadrată greșit, încă din anul 2000, într-o clasă de protecție mai severă decât cea stabilită de autoritățile locale. Zona propusă în Pădurea Dumbrava pentru „protecția biodiversității” are 831,92 hectare, adică 84,35% din suprafața rezervației.

Catalogul aflat în consultare publică cuprinde 472 de zone prioritare pentru biodiversitate (ZPB) la nivel național, pe circa 2,54% din suprafața terestră a țării. Este un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar dacă termenul nu este respectat, penalizarea maximă pe care Comisia Europeană o poate aplica este de aproape 25,7 de milioane de euro. În județul Sibiu, cea mai mare suprafață propusă dintre zonele situate integral pe teritoriul județului este cea din Dumbrava Sibiului, unde regimul stabilit de minister este de „management activ”. Asta înseamnă că lucrările silvice rămân posibile, dar numai cu justificare de conservare, iar arborii bătrâni și lemnul mort trebuie păstrați.

Exact acest punct a declanșat reacția Direcției Silvice Sibiu.

Citiți aici despre lista națională a zonelor unde natura are prioritate în județul Sibiu: Dumbrava Sibiului, Canionul Mihăileni și calcarele de la Turnu Roșu, printre ele.

„Imaginea pe care o vor vedea sibienii în Pădurea Dumbrava va fi una deplorabilă”

Contactați de Turnul Sfatului, reprezentanții Direcției Silvice Sibiu ne-au spus că au transmis un memoriu Ministerului Mediului în care cer explicit eliminarea rezervației din catalog.

Argumentul silvicultorilor pornește de la felul în care sibienii folosesc pădurea. „Pentru locuitorii municipiului Sibiu, dar și pentru turiști, pădurea inclusă în această rezervație este deosebit de importantă, ea constituind un loc de agrement intens folosit. Oamenii se bucură de posibilitatea de a lua contact cu natura atât de aproape de domiciliu, astfel că (…) numeroase persoane se plimbă frecvent pe potecile existente prin pădure, însoțite adesea de copii sau persoane în vârstă, pentru care arborii căzuți și cei bolnavi sau uscați pe picior pot constitui un pericol real”.

Astfel că Direcția Silvică Sibiu consideră că modul de gospodărire prin „managementul activ” descris în formularul supus dezbaterii publice „poate bloca sau îngreuna curățarea zonelor afectate de acești arbori”. „Cetățenii municipiului Sibiu transmit în mod frecvent sesizări către Primărie sau către Direcția silvică Sibiu cu privire la astfel de arbori, solicitând extragerea lor imediată datorită riscului pe care îl reprezintă”, precizează instituția.

Silvicultorii oferă și date: Pe suprafața rezervației există numeroși arbori cu vârste între 160 și 200 de ani, afectați frecvent de doborâturi și rupturi produse de vânt și zăpadă, în volum de aproximativ 2.000 de metri cubi pe an.

„În cazul în care acești arbori sunt lăsați pe teren sub formă de lemn mort, în câțiva ani imaginea oferită cetățenilor care folosesc această rezervație pentru agrement va fi una deplorabilă, care ar pune serios sub semnul întrebării siguranța oamenilor”, se arată în memoriul transmis de Direcția Silvică Sibiu Ministerului Mediului.

„Scopul solicitării noastre nu este exploatarea lemnului”

Anticipând obiecția pe care ar putea-o primi, reprezentanții Direcției încheie memoriul cu precizarea conform căreia „scopul solicitării noastre nu este exploatarea lemnului din această Rezervație (amenajamentul actual prevede exclusiv tăieri de igienă), ci evitarea creării unor situații deranjante sau chiar periculoase pentru cetățeni prin lăsarea unei cantități excesive de lemn mort în pădurea statului”.

Concluzia silvicultorilor este că regimul special pentru Pădurea Dumbrava nu este necesar. „Considerăm că protecția și conservarea habitatelor naturale și a speciilor din flora și fauna sălbatică, precum și conservarea biodiversității, se asigură deja prin managementul actual al Rezervației și al fondului forestier”, scriu reprezentanții Direcției Silvice Sibiu.

18% din pădurile județului la schimb

Silvicultorii sibieni subliniază în același memoriu că au propus includerea în zone prioritare pentru biodiversitate a unui procent de 18,3% din pădurile de stat pe care le administrează, „tocmai pentru evitarea includerii acestei rezervații”.

Cine deține Pădurea Dumbrava

După lansarea în consultare publică a primei liste naționale a zonelor unde natura are prioritate, am cerut și punctul de vedere al Primăriei Sibiu cu privire la acest subiect, întrebând inclusiv cât din cele 831,92 hectare propuse ca ZPB se află în proprietatea sau în administrarea municipiului Sibiu.

Dacă Direcția Silvică Sibiu susține că 590,37 hectare din cadrul rezervației aparțin municipiului Sibiu și că această suprafață „se pretează la eventuale amenajări pentru agrement permise în pădurile parc, conform zonării funcționale”, atunci reprezentanții municipalității spun că „pe limita administrativă a Sibiului există aproximativ 800 hectare care sunt în administrarea Primăriei Sibiu și sunt incluse în această zonă de protecție, iar restul de 31,9 hectare sunt proprietăți private”.

Primăria cere documentare științifică solidă

Poziția municipalității nu este de opoziție față de ZPB-urile instituite. Primăria declară că susține demersurile de conservare a biodiversității, dar pune trei condiții: fundamentarea științifică, respectarea principiului proporționalității și evaluări clare privind impactul asupra comunităților locale, a investițiilor publice și a dreptului de proprietate.

Avertismentul este formulat direct: „Orice instituire fără baze științifice solide va crea un precedent periculos, chiar dacă intențiile sunt bune (…)”, arată răspunsul Primăriei.

Întrebați dacă Primăria a fost consultată în procesul care a precedat proiectul de ordin de ministru, municipalitatea confirmă că ministerul a organizat consultările prevăzute de legislația privind transparența decizională, inclusiv o sesiune în teritoriu, „dar în cadrul căreia nu au putut fi consultate studii sau date relevante care au stat la baza acestor decizii”.

„Pădurea Dumbrava a fost de la bun început încadrată greșit într-o clasă de protecție superioară”

Precizăm că pe acest subiect au fost organizate consultări la Sibiu în 23 septembrie 2024, o consultare online în 23 ianuarie 2026 și o consultare publică la Prefectura Sibiu în 24 februarie 2026. Întrebați dacă au participat la acestea și dacă au transmis observații, reprezentanții Primăriei Sibiu ne-au spus că formulat propuneri la ședința organizate la Prefectură. „Una dintre propunerile transmise, aceea de eliminare din acest proiect a suprafeței de aproximativ 18 ha de teren cu funcțiunea Curti-Construcții reprezentând fostul depozit militar din Dumbrava, s-a materializat în draft-ul de Catalog postat acum în dezbatere”.

„Primăria municipiului Sibiu va transmite [și în cadrul consultării publice deschise de Ministerul Mediului] un punct de vedere în acest sens având ca subiect: faptul că instituția susține măsuri pentru conservarea biodiversității dar documentarea științifică cu privire la desemnarea acestei zone prioritare pentru biodiversitate este OBLIGATORIE (ortografie păstrată – n.n.). Totodată vom reaminti Ministerului Mediului faptul că Rezervația Naturală Pădurea Dumbrava a fost de la bun început încadrată greșit într-o clasă de protecție superioară fără a avea un temei științific și juridic prin Legea 5/2000”, mai subliniază instituția.

„În drumul de la Sibiu spre București i se schimbă categoria funcțională de protecție”

Cea mai consistentă parte a răspunsului municipalității vizează însă statutul pe care Pădurea Dumbrava îl are de peste două decenii.

Primăria arată că, la nivel local, aria a fost declarată protejată prin hotărârea Consiliului local nr. 12/1994 şi apoi prin hotărârea Consiliului Judeţean nr. 64/2004 și că a fost încadrată în categoria „parcurilor naturale”, care corespunde categoriei a V-a a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), respectiv „peisaj terestru protejat”. Aceasta era definită astfel: „arie protejată administrată în special pentru conservarea peisajului terestru / marin şi recreere. O zonă terestră, după caz având şi zonă costieră sau marină, unde interacţiunea dintre oameni şi natură pe parcursul timpului a produs o zonă cu un caracter distinctiv, cu o semnificativă valoare estetică, ecologică şi/sau culturală şi deseori cu o înaltă valoare a diversităţii biologice. Apărarea integrităţii acestei interacţiuni tradiţionale este vitală pentru protecţia, menţinerea şi evoluţia unei astfel de zone”, citează Primăria.

Această încadrare a fost menținută prin hotărârile Consiliului Județean Sibiu nr. 76/2001 și nr. 64/2004, iar în anexa la ultima hotărâre parcurile naturale, între care și Dumbrava Sibiului, sunt asociate explicit categoriei a V-a IUCN.

Între timp, la nivel național, aria a intrat în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, dar la altă poziție și în altă categorie: secțiunea a III-a, zone protejate, anexa 1, capitolul rezervații și monumente ale naturii, poziția 2.706, cu o suprafață de 993 de hectare, în categoria a IV-a IUCN, arie de management pentru habitat sau specie, o clasă de protecție mai restrictivă. „Aici i se schimbă probabil în drumul de la Sibiu spre București categoria funcțională de protecție”, scriu reprezentanții Primăriei în răspunsul transmis.

Un detaliu suplimentar invocat de municipalitate privește semnatarii actelor: „În opinia noastră ar fi trebuit aplicată o corecţie în ceea ce priveşte abordarea prevederilor legislaţiei judeţene cu cele naţionale, cu atât mai mult cu cât cosemnatară la  HCJ 64/2004 este chiar Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu, la 4 ani (!) după încadrarea Parcului Natural Dumbrava Sibiului de Legea 5/2000 în altă categorie IUCN, respectiv ca şi rezervaţie naturală (IV IUCN). De altfel chiar şi pe Formularul standard de caracterizare a ariei naturale protejate (reglementat prin Ord. 1710/2007) încadrarea este marcată în categoria V IUCN, în contradicţie cu Legea 5/2000”.

Limitele rezervației, contestate și ele

Alte obiecții ale Primăriei vizează delimitarea. Municipalitatea susține că limitele ariei protejate „nu sunt clar definite, nici nu au ținut cont de suprafețele de teren care nu au nici un fel de valoare conservativă, deși au fost reanalizate în anul 2014 urmare a proiectului „Realizarea de seturi de date spaţiale în conformitate cu specificaţiile tehnice INSPIRE pentru ariile naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000, având în vedere optimizarea facilităţilor de administrare a acestora” (finanțat din fonduri europene nerambursabile)”.

Reproșul este că acel proces nu a implicat consultarea proprietarilor de terenuri din interiorul ariei, unele suprafețe fiind „chiar îngrădite cu gard dublu și cu suprafețe construite semnificative și chiar nefiind în Fondul Forestier”, potrivit răspunsului municipalității. Primăria consideră că ar fi fost necesară și o reanalizare a categoriilor de folosință, astfel încât să fie scoase obiectivele care nu corespund unei rezervații naturale.

Ce se întâmplă cu PUZ-urile, centura Sibiu Sud și poarta Muzeului ASTRA

Având în vedere că în ultimii ani au fost lansate mai multe planuri urbanistice zonale pentru proiecte diverse în zona Pădurii Dumbrava, Turnul Sfatului a întrebat Primăria Sibiu dacă zona propusă se suprapune cu documentații de urbanism sau investiții publice din zonă. Spre exemplu, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru cele 8,7 hectare ale fostei platforme Sitex Dumbrava, PUZ-ul de pe strada Dumbrăviței, PUZ-ul pentru case de vacanță din zona Tropinii Noi, varianta ocolitoare Sibiu Sud și noua poartă de intrare în Muzeul ASTRA, de pe Calea Poplăcii.

„Fișa nu identifică și nu menționează în mod individual restricții speciale asupra documentațiilor de urbanism sau investiții publice (…) Prin urmare, din conținutul fișei nu rezultă că aceste obiective au fost analizate individual din perspectiva unei eventuale suprapuneri cu ZPB și dar nici nu rezultă instituirea unor interdicții specifice asupra acestora”, răspunde Primăria.

Primăria amintește și că metodologia ministerului permite intervenții în caz de urgență, precum și lucrări de mentenanță și de interes public asupra infrastructurii existente, cu parcurgerea procedurilor legale de avizare. În schimb, măsurile de conservare cer limitarea infrastructurii noi și a extinderii celei existente, atunci când acestea pot duce la fragmentarea habitatelor forestiere:

„Este însă relevant faptul că, în ceea ce privește infrastructura existentă, fișa precizează în mod expres că, în conformitate cu Ordinul nr. 1066/2026 privind metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate, sunt permise intervenții în caz de urgență, precum și intervenții normale pentru mentenanță și pentru lucrări de interes public asupra infrastructurii existente, urmând procedurile și pașii legali de avizare a acestor proiecte/intervenții. De asemenea, măsurile de conservare prevăzute în fișă stabilesc că este necesară limitarea realizării de infrastructuri noi și a extinderii infrastructurii existente atunci când acestea pot conduce la fragmentarea habitatelor forestiere. Totodată, lucrările și intervențiile trebuie realizate cu respectarea obiectivelor de conservare ale zonei prioritare și a condițiilor stabilite de administratorii ariilor naturale protejate.

În acest context, considerăm că includerea zonei în Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate nu conduce, prin ea însăși și în mod automat, la blocarea documentațiilor de urbanism sau a investițiilor publice existente ori aflate în procedură, zona respectivă având deja un statut de protecție destul de ridicat, iar orice investiție necesită un studiu de impact asupra mediului. Impactul concret asupra fiecărui proiect va trebui însă stabilit în funcție de amplasamentul exact, de natura intervenției și de procedurile de mediu și de urbanism aplicabile, dar la acest moment, toate proiectele menționate de dvs sunt în afara ariei zonei de protectie pentru biodiversitate. Această clarificare este cu atât mai importantă cu cât fișa prevede, pe de o parte, obiective și măsuri de conservare care urmăresc reducerea fragmentării habitatelor și limitarea presiunilor antropice, iar pe de altă parte recunoaște explicit posibilitatea realizării intervențiilor de mentenanță și de interes public asupra infrastructurii existente.

În consecință, în etapa actuală, nu poate fi reținut un impact automat asupra PUZ-urilor sau investițiilor publice indicate, iar orice eventuală afectare trebuie analizată punctual, în funcție de delimitarea cadastrală a ZPB și de regimul juridic și tehnic al fiecărui obiectiv”.

Grădina Zoologică rămâne în afara zonei, accesul motorizat se limitează

Un răspuns punctual am cerut și cu privire la Grădina Zoologică Sibiu. Aceasta nu este cuprinsă în suprafața propusă de proiectul de instituire a unei zone prioritare pentru biodiversitate, arată Primăria.

În privința aleilor și a drumurilor de acces, municipalitatea precizează că din fișă nu rezultă interdicția de circulație pe drumurile și aleile existente, dar accesul motorizat este interzis, cu excepția situațiilor necesare pentru conservare, monitorizare și intervențiile permise de lege.

„Din fișă rezultă că măsurile de conservare sunt orientate în principal către managementul forestier și menținerea stării ecologice a arboretelor, nu către instituirea unor restricții generale asupra dezvoltării urbane sau asupra obiectivelor publice. Din analiza fișei rezultă că măsurile de conservare propuse pentru ZPB Dumbrava Sibiului sunt orientate preponderent către managementul forestier și menținerea stării de conservare a habitatelor forestiere. Acestea vizează în principal compoziția naturală a arboretelor, regenerarea naturală, limitarea intervențiilor silvice la cele justificate de obiective de conservare, controlul speciilor nenative și invazive, precum și limitarea fragmentării habitatelor. În mod particular, pentru arboretele trecute de vârsta exploatabilității tehnice, fișa stabilește limita de maximum 5% din volumul total pe picior pentru lucrările speciale de conservare pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic. Prin urmare, regimul propus trebuie înțeles, în principal, ca un set de măsuri destinate gestionării și conservării ecosistemului forestier, iar nu ca un nou regim general de restricționare a activităților urbane”, concluzionează municipalitatea.