Foto | Sibiul de fix acum 65 de ani, văzut prin obiectivul unui fotograf maghiar rămas necunoscut. Istoricul Radu Bârlă: „Din păcate mulți fotografi rămân anonimi”

Opt fotografii realizate la 27 august 1961 recompun o plimbare prin centrul Sibiului de acum 65 de ani. Autorul lor, un fotograf amator maghiar al cărui nume nu este cunoscut, a surprins atât monumentele orașului, cât și viața cotidiană din jurul lor: copii și adulți opriți în fața aparatului, trecători, bicicliști, autobuze și autocamioane.

Imaginile au fost publicate de pagina de Facebook „Arhiva de Fotografie” și fac parte dintr-un lot de peste 270 de fotografii provenite dintr-un album dezmembrat.

Traseul fotografului prin Sibiu începe pe Strada 23 August, astăzi Strada Avram Iancu. Obiectivul este îndreptat spre Mănăstirea Ursulinelor, vizibilă în depărtare, însă centrul de greutate al imaginii cade pe stradă: fațadele caselor, coroanele copacilor, câțiva trecători și un grup de fete care merg pe trotuar.

Un alt cadru este realizat pe Strada Lajos Kossuth, astăzi Strada Cetății (vezi foto principală). Turnurile fortificației se ridică în spatele oamenilor, iar în stradă este oprit un vehicul. În cadru mai apare și o construcție care seamănă cu un chioșc de ziare din lemn.

În Piața Mare, fotograful surprinde Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime”, cu Turnul Sfatului în plan secund. În partea de jos a cadrului, o familie pozează în fața aparatului, în timp ce un autobuz și mai mulți pietoni completează scena.

Catedrala Evanghelică este fotografiată atât separat, cât și într-un portret de familie realizat în Piața Grivița, astăzi Piața Huet. O femeie și două fete privesc spre obiectiv, având în spate catedrala și statuia episcopului Georg Daniel Teutsch. În apropierea lăcașului de cult se observă un grup numeros de oameni.

Trei dintre cele opt fotografii sunt realizate în Piața 6 Martie, astăzi Piața Mică. Una dintre ele cuprinde Turnul Sfatului și frontul clădirilor istorice. Celelalte două sunt dominate de viața de zi cu zi: pietoni, bicicliști, un autobuz și un autocamion-cisternă. Dincolo de valoarea arhitecturală, tocmai aceste detalii transformă seria într-un document despre felul în care era folosit centrul Sibiului în 1961.

Un album dezmembrat și vândut bucată cu bucată

Istoricul Radu Bârlă, care se ocupă de acest fond, spune că informațiile despre autor sunt aproape inexistente: nu se cunoaște nici măcar numele acestuia.

„Sunt fotografiile unui fotograf amator maghiar care a călătorit în România în august 1961. Și efectiv a călătorit în toată România, de la vest la est. Știm că este maghiar pentru că notațiile pe fotografii sunt în limba maghiară. Este un fond fotografic mic. Sunt vreo 270 și ceva de pozitive provenite dintr-un album fotografic care a fost dezmembrat, decupat pentru a fi vândut la bucată. Însemnările conțin numele localităților și, în unele cazuri, data realizării imaginilor. Astfel a putut fi stabilit că seria sibiană a fost fotografiată la 27 august 1961. Totuși, asemenea informații apar doar pe un număr redus de cadre”, explică Radu Bârlă.

Alte câteva file ale albumului ar mai exista pe piață, însă, potrivit istoricului, cele mai multe imagini din acestea repetă cadre care se găsesc deja în lotul achiziționat de Arhiva de Fotografie.

Până în prezent nu au fost identificate alte fotografii realizate în județul Sibiu, iar cercetarea întregului lot nu a fost încheiată. Radu Bârlă precizează că fotograful pare să nu fi făcut opriri între Brașov și Sibiu, întrucât nu au fost descoperite nici cadre din Făgăraș, deși localitatea se află pe traseul firesc dintre cele două orașe.

Fotografii recuperate din circuitul târgurilor

Istoricul crede că lotul a fost cumpărat de la o persoană care, cel mai probabil, găsise fotografiile într-un târg sau talcioc. Povestea albumului nu este neobișnuită. Radu Bârlă spune că multe arhive personale își pierd contextul după ce apartamentele sau spațiile de depozitare sunt golite, iar conținutul lor ajunge la comercianții din târguri. Fotografiile sunt apoi despărțite de albume și de informațiile care ar fi putut explica cine le-a realizat și cine sunt oamenii din imagini.

Cele opt fotografii sibiene sunt pozitive pe hârtie cu gelatino-bromură de argint, realizate după clișee pe acetat de celuloză, pe film de tip 120, în formatul 6×6 cm. Imaginile publicate sunt reproduceri ale fotografiilor alb-negru originale, fără colorizare. Reprezentanții Arhivei de Fotografie se declară, de altfel, împotriva colorizării fotografiilor istorice.