O serie de 21 de fotografii din colecția „Arhiva de Fotografie” ilustrează Sibiul văzut prin ochii unui autor necunoscut în mai 1925. La câțiva ani după Marea Unire, Piața Mare, Piața Huet, Turnul Sfatului și alte locuri din oraș ne poartă în trecut printr-o serie care ilustrează viața de zi cu zi a oamenilor de atunci.
O parte din imagini au fost publicate pe pagina de Facebook „Arhiva de Fotografie”, iar cealaltă parte a fost trimisă redacției Turnul Sfatului. Reprezentanții Arhiva de Fotografie spun că le-au cumpărat de la un târg de antichități de la Negreni, iar despre autorul acestor fotografii nu se știe, din păcate, nimic.
Fotografia de mai sus, datată cu V. 925, adică mai 1925, ilustrează o zi de târg în Piața Huet. Observăm în fotografie coșurile de nuiele și măturile, țărani în port popular și orășeni îmbrăcați în moda anilor ’20.
Istoricul Răzvan Pop a declarat pentru Turnulsfatului.ro că perioada interbelică este una de tranziție pentru Sibiu, fiind momentul în care orașul trece de la o guvernare și administrație austro-ungară la una românească. „Presa este majoritar românească, apar noile denumiri de străzi, apar noile semne care sunt toate în limba română. Dar comunitatea nu se schimbă foarte mult”, a explicat acesta.
Tot în mai 1925 este datată o fotografie făcută în Piața Mare, cu Turnul Sfatului în fundal. Pe fațade se văd firmele magazinelor, iar în fața lor sunt parcate câteva autobuze.
Cele mai multe fotografii din serie sunt făcute pe Strada Cetății, de-a lungul zidului și al turnurilor. Fotograful a revenit pe stradă din mai multe unghiuri, iar din imagini pare că strada era în reparații, judecând după pavelele care erau strânse pe margini.
Pe aceeași stradă se afla și restaurantul Kenzel. În fotografia de mai jos e surprinsă și o căruță în timpul unui transport.

Imaginea de mai jos arată o trăsură cu doi cai, pe strada Mitropoliei, cu turlele Catedralei Mitropolitane în fundal. Pe clădirea din stânga se poate citi „ANONIMĂ”, o denumire în limba română, la câțiva ani după intrarea în aministrație românească.

Potrivit istoricului Răzvan Pop, Sibiul nu și-a pierdut moștenirea germană, maghiară sau evreiască. „Sibiul se transformă într-un oraș central european. Orașul se mărește, dar nu foarte mult. Populația crește, dar din nou nu atât de mult cum s-a întâmplat în perioada comunistă. Trăgând o linie, este într-adevăr o perioadă de tranziție în care Sibiul se redefinește sub administrația românească, dar vedem că aceste lucruri nu au impactat dur și șocant viața de zi cu zi a sibienilor”, a mai spus istoricul.
Fotografiile din Piața Huet și din Piața Mare sunt pozitive pe hârtie cu gelatino-bromură de argint, ralizate după clișee pe sticlă în format 4,5 x 6 cm. Au dimensiuni mici, de aproximativ 56-58 x 43 de milimetri, și sunt datate V. 925. Autorul nu a fost identificat, iar imaginile fac parte din colecția Arhivei de Fotografie.







Citește și:
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Reporter
Alătură-te comunității
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Tot nu votăm români la primărie!
Nu am crezut niciodata ca Sibiul a devenit in asa hal un oras de hipsteri care sunt traumatizati daca vad…
unde sunt amenzile pentru incompetentii care au spart tot orasul si lasa taieturile neasfaltate?
Jandarmii si politistii care au fost In Piata Mare si au „indicat” eleviilor cand sa treaca , nu mai bine…
Puteam avea un stadion in zona Obor cam cu aceiasi bani. Si in parc sa daramam stadionul si sa facem…
















Lasă un răspuns