Cifrele PNRR din județul Sibiu, în ultima zi în care se mai pot cheltui bani: din 523 de proiecte aprobate, 112 nu au mai început. Cu ce rămân sibienii din acest plan?

De la lansarea în 2022 a Planului Național de Redresare și Reziliență, în județul Sibiu au fost semnate 523 de contracte în valoare totală de 297 de milioane de euro. Dintre acestea, 112 proiecte (20,5 milioane de euro) n-au mai fost începute. Primăria Sibiu, Consiliul Județean și Universitatea, principalele trei entități din județ care au accesat astfel de fonduri, transmit că, de fapt, lucrurile stau chiar bine.

„O oportunitate istorică” sunt cuvintele pe care, printre altele la fel de bombastice, președintele Klaus Iohannis le utiliza pentru a descrie Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la lansarea acestuia. Iar dacă la nivel național, aleșii n-au fost în stare să facă reformele necesare pentru a atrage toți banii alocați țării noastre, autoritățile din județul Sibiu transmit mesaje pozitive. Primăria Sibiu, spre exemplu – care a contractat aproape un sfert din tot bugetul PNRR din județ – arată că a încheiat integral proiectele.

Date „în evoluție”

O analiză asupra proiectelor finanțate prin PNRR în județul Sibiu scoate la iveală, în primul rând, faptul că la nivel local nu a existat vreo centralizare făcută de autorități. Instituția Prefectului a arătat că nu are astfel de date, că acestea sunt doar la îndemâna autorităților centrale. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spune că transparența e totală și face trimitere la un site dedicat PNRR-ului, unde – însă – datele publicate ca fiind actualizate în 19 august nu corespund, întotdeauna, cu cele pe care le comunică autoritățile locale.

Dacă avem în vedere faptul că și în cursul zilei de luni, 31 august, mai pot fi făcute plăți și încheiate documentații, și ca urmare a semnalelor transmise de unele autorități potrivit cărora PNRR-ul se poate îngrășa și în ajun, statisticile finale pot avea noi forme.

Cei mai mulți bani au fost promiși în municipiul Sibiu

Cele 523 de proiecte aprobate pentru județul Sibiu sunt distribuite în toate cele 64 de unități teritorial-administrative. Municipiul Sibiu concentrează 122 de proiecte cu o valoare totală de 130,1 milioane de euro.

Proiecte la nivel județean – derulate de Consiliul Județean, spitale sau unități școlare arondate – sunt în număr de 59 și au un buget alocat de 72,4 milioane de euro. Împreună, cele două înseamnă 68,4% din toți banii PNRR alocați județului.

Trei autorități –  jumătate din buget. Primăria Sibiu e lider

Primăria Municipiului Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga” și Consiliul Județean Sibiu dețin împreună 50 de contracte cu o alocare totală de 145,5 milioane de euro, adică 49% din toți banii PNRR ai județului.

Cel mai mare beneficiar de fonduri PNRR din județ este Primăria Sibiu: a contractat 22,6% din fondurile atrase în întreg județul.

Cele mai multe proiecte au vizat renovarea energetică: 13 din cele 26 de contracte aparțin componentei C5 – Valul renovării.

Colegiul Național „Octavian Goga”, Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”, Școala Gimnazială nr. 25, Școala Gimnazială nr. 13, Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”, grădinița „Elefănțelul Curios” și Școala Gimnazială „Regele Ferdinand” sunt exemple în acest sens.

Cel mai mare proiect al Primăriei Sibiu finanțat prin PNRR a fost modernizarea și extinderea transportului public metropolitan – 20,75 milioane de euro, urmat de cel de renovare a blocurilor de locuințe (14,7 milioane de euro).

Noua creșă de pe Calea Poplăcii (2,8 milioane de euro), sistemele de informare a călătorilor în stațiile de transport public (1,06 milioane) sau elaborarea planului urbanistic zonal pentru zone construite protejate (80.000 de euro) sunt alte proiecte derulate de Primăria Sibiu prin PNRR.

Banii vin mai greu

Într-un răspuns transmis în atenția cititorilor turnulsfatului.ro, Primăria Sibiu arată că „toate cele 43 de investiții gestionate direct de Primăria Sibiu sunt finalizate, recepțiile la terminarea lucrărilor sunt încheiate, iar în această perioadă se fac plățile finale și se transmit solicitările de plată către PNRR”.

În ceea ce privește partea financiară, primăria calculează valoarea totală a proiectelor de 486,3 milioane de lei (aproximativ 93,5 milioane de euro), din care 458 de milioane cheltuieli eligibile. Din acestea a încasat circa 340 de milioane și mai are de primit 90 de milioane, restul fiind economii pe proiecte.

Explicația primăriei pentru decalajul dintre execuție și plăți invocă situațiile finale de lucrări și recepțiile care au fost făcute recent, așa că cererile de transfer „au fost transmise recent sau urmează să fie transmise”.

Universitatea gestionează cel mai mare proiect din PNRR

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) este al doilea beneficiar ca mărime din județ, cu 14,6% din alocare (aproximativ 43,2 milioane de euro).

Iar în portofoliul Universității se află și cel mai mare proiect contractat prin PNRR în județ. Este vorba de Campusul integrat pentru învățământ dual – Produal, în valoare de 20,89 milioane de euro. Suma reprezintă 7% din toți banii PNRR ai județului. Contractul a fost semnat în octombrie 2022 și avea termen inițial 29 iunie 2026.

Conform datelor raportate prin platforma Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la 19 august 2026, progresul tehnic era de 47%, iar cel financiar –  de numai 5,1%. Procentele comunicate de la București – cel puțin referitoare la evoluția lucrărilor – sunt evident eronate, avansul șantierului de pe Calea Dumbrăvii (pe terenul fostei autobaze Tursib) fiind aproape de final.

Am solicitat Universității lămuriri referitoare la proiectele PNRR încă de la începutul lunii. Răspunsul a tot fost amânat, pe motiv că lucrurile sunt în continuă evoluție. „Având în vedere că luni, 31 august, încă se mai pot înregistra modificări ale sumelor atrase pe liniile de finanțare contractate prin PNRR, vom reveni în scurt timp cu informații  detaliate și actualizate pentru fiecare proiect”, au transmis reprezentanții ULBS în atenția cititorilor Turnului Sfatului.

În afară de Campus, ULBS mai are în portofoliu alte 11 proiecte, de la cele de transformare digitală, cercetare sau reabilitare a căminelor studențești și a cantinei.

Niciunul din aceste proiecte nu este raportat ca aproape de finalizare de către MIPE, dar – fără a fi citați – oficiali ai Universității arată că datele nu sunt reale, iar proiectele sunt fie finalizate, fie aproape de finalizare.

Lista proiectelor ULBS conform datelor publicate de MIPE

Consiliul Județean Sibiu: microbuze nerecepționate și lucrări la limită la Psihiatrie

Consiliul Județean Sibiu a semnat contracte care acoperă 11,8% din sumele atrase în întreg județul, adică peste 35 de milioane de euro.

Cel mai mare contract este renovarea energetică a Pavilionului Central al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” – 11,87 milioane de euro, adică o treime din portofoliul CJ Sibiu. MIPE îl raportează ca fiind la 28% execuție și 11,5% decontare, cu termenul depășit din decembrie 2025.

Reprezentanții administrației județene spun că datele de la București nu sunt reale. Potrivit unui răspuns transmis în atenția cititorilor Turnul Sfatului în data de 6 august, progresul tehnic al acestui proiect era de 88% la 31 iulie 2026. CJ Sibiu, se mai arată în răspuns, a primit „asigurări din partea constructorului și a supervizorului că proiectul va fi finalizat în termen fiind, în acest scop, prelungit programul de lucru al echipelor de muncitori”.

Vinerea trecută, pe 29 august, CJ Sibiu anunța că stadiul lucrărilor este diferit pe șantier: de la învelitoarea care a fost realizată în proporție de 95%, la anveloparea care are un avans de 30%, spre exemplu. Contractul de proiectare și execuție are o valoare totală de 49 de milioane de lei, la care se adaugă TVA, și este atribuit asocierii Euras – Cubicon Invest.

Întrebați din ce fonduri vor finaliza lucrările după terminarea PNRR, reprezentanții administrației județene nu au dat un răspuns clar. „În acest moment, nu este avută în vedere stoparea proiectului aflat în implementare”.

Lucrurile nu sunt clare în ceea ce privește achiziția de microbuze școlare electrice, proiect pe care MIPE îl raportează ca nefinalizat, dar cu un avans financiar de 143,18%. „Acesta nu se regăsește în situația centralizată la nivelul Consiliului Județean Sibiu. Consiliul Județean Sibiu nu cunoaște modalitățile prin care MIPE a stabilit procentul indicat de dvs.”, arată reprezentanții administrației.

Dincolo de procentele fără înțeles, proiectul de achiziție a microbuzelor școlare electrice s-a încheiat doar pe jumătate. „Componenta 1 a proiectului, în valoare de 19.028.100 lei cu TVA, a fost finalizată. Componenta a doua a proiectului, respectiv microbuzele cu 16+1 locuri, nu a fost recepționată. Prin urmare, nici decontată”. Această a doua componentă avea o valoare de aproximativ 17 milioane de lei, cu tot cu TVA.

În rest, toate celelalte proiecte pentru care CJ Sibiu a obținut fonduri din PNRR au fost finalizate. Este vorba de proiecte în sănătate și eficiență energetică, precum reducerea riscului de infecții nosocomiale la Spitalul Clinic Județean de Urgență (5,94 milioane de euro), două contracte pentru secția de terapie intensivă neonatală (3,47 milioane împreună) sau eficientizarea energetică a sediului CJ Sibiu (1,7 milioane).

Pe lângă acestea mai sunt și alte trei contracte de digitalizare a Spitalului „Dr. Gheorghe Preda”, însumând o cofinanțare prin PNRR de 2,44 milioane de euro.

Cea mai veche cerere de rambursare pentru care CJ nu primise încă banii la începutul acestei luni datează din mai 2026.

Cei mici

Din cele peste 100 de proiecte pentru care MIPE raportează progres fizic 0%, cele mai multe sunt granturile de digitalizare pentru întreprinderi mici și mijlocii – sunt 65 de contracte de câteva zeci de mii de euro fiecare. N-au mai implementat proiecte relativ mărunte și mai multe primării, cabinete de medicină de familie sau ONG-uri.

La privați banii s-au dus pe panouri

Integrated Engineering Solutions SRL, cu 9,91 milioane de euro, Electro Mir SRL, cu 9,85 de milioane de euro, și, respectiv, AMIV Electro SRL, cu 8,89 de milioane de euro, apar în fruntea listei celor 77 de proiecte derulate de entități non-publice și finalizate.

Sumele mai sus enumerate fac parte, însă, din scheme naționale de granturi pentru panouri fotovoltaice la gospodării vulnerabile, unde firma e operatorul care derulează programul, nu beneficiarul final al investiției. 28,66 milioane de euro (adică 77% din toată valoarea absorbită de mediul privat în județ) au fost cheltuite pe astfel de scheme.

 „Nu știu dacă m-aș mai apuca”

Taxus SRL este o firmă din Gura Râului înființată în urmă cu 18 ani și care a aplicat în cadrul PNRR pentru înființarea unei pepiniere pentru producerea de puieți forestieri de rășinoase și foioase. Proiectul lor se numără printre cele 77 finalizate de entități private în județul Sibiu.

„Greu de finalizat proiectul. Din septembrie 2024 am semnat contractul, iar la prima cerere de plată am stat cinci luni de zile ca să primesc banii”, arată reprezentanții firmei Taxus SRL pentru cititorii Turnului Sfatului.

Iar situația aceasta s-a pliat și pe un context în care firma a întâmpinat niște probleme în trecut, pentru rezolvarea cărora a fost nevoie de accesarea unui credit. „Termenul de rambursare a banilor era de cel mult 30 de zile, dar niciodată nu ne-au fost plătiți la timp, iar cum aveam și acel credit, vă dați seama că nu ne-a fost ușor”.

Valoarea totală a proiectului derulat la Gura Râului a fost de puțin peste un milion de lei, din care 935.000 de lei au fost fonduri nerambursabile. Data finalizării proiectului este finele lunii iunie 2026, iar conform datelor comunicate de Minister, este cel mai mare proiect implementat în județul Sibiu din PNRR pe componenta „Păduri și protejarea biodiversității”.

„Dacă ar fi să începem un nou proiect de acest gen, nu știu dacă ne-am mai apuca. Dacă ai resurse financiare suficiente încât să nu fii nevoit să depinzi de rambursările întârziate cred că e ok, pentru că sunt niște bani pe care îi primești gratis, să spun așa. Dar să faci din resurse proprii, cu teamă că rambursarea cererilor de plată întârzie… nu știu ce să zic”.