Cancerul pulmonar nu doare la început. Chirurgul Lucian-David Achim, de la Spitalul Județean Sibiu: orice „pată” pe radiografie trebuie investigată

Cancerul pulmonar nu dă, de cele mai multe ori, niciun simptom la început. De aceea, majoritatea pacienților ajung la medic când boala e deja avansată. Atunci, abia unul din cinci mai poate fi operat cu scopul de a fi vindecat.

Dr. Lucian-David Achim, medic primar chirurgie toracică la Secția Clinică Chirurgie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică ce semne nu trebuie ignorate, ce investigații se pot face la Sibiu și cum decurg operațiile moderne pe torace.

Cu ce ajung pacienții la chirurgul toracic

Cele mai frecvente probleme tratate în chirurgia toracică sunt:

• cancerul pulmonar, fie apărut direct în plămân, fie ajuns acolo de la o tumoră din alt organ;
• lichidul sau aerul acumulat în jurul plămânului, adică pleurezia și pneumotoraxul, cauzate de infecții, tumori sau traumatisme;
• traumatismele toracice, cum sunt fracturile de coaste sau de stern, uneori cu sânge ori aer în jurul plămânului.

Semnele care nu trebuie ignorate

Cele mai frecvente simptome ale cancerului pulmonar sunt tusea, durerea în piept și tusea cu sânge. Durerea și sângele îi trimit de obicei repede pe oameni la medic. Tusea, în schimb, e ignorată multă vreme, mai ales de fumători, care sunt și majoritatea pacienților cu cancer pulmonar.

„Toate acestea contribuie la o prezentare la medic, de cele mai multe ori, într-un stadiu avansat de boală, situație în care abia dacă unul din cinci pacienți pot beneficia de o intervenție chirurgicală curativă”, explică dr. Achim.

Alte semnale de alarmă sunt scăderea în greutate fără motiv, oboseala și lipsa de energie. De obicei însă, când apar acestea, boala e deja foarte avansată.

Cele mai norocoase cazuri sunt cele descoperite întâmplător. „Orice «pată» (a se citi – opacitate nodulară proiectată în câmpul pulmonar) descoperită la un examen radiologic pulmonar merită investigată suplimentar cu ajutorul medicului pneumolog și al chirurgului toracic”, recomandă medicul.

Ce investigații se fac la Sibiu

La Spitalul Județean Sibiu se fac toracoscopii și mediastinoscopii. Sunt proceduri moderne, prin care medicul examinează și operează în interiorul toracelui prin incizii mici. Împreună cu medicii de radiologie intervențională, se pot preleva și bucăți din tumori printr-un ac, ghidat cu ecograful sau cu computerul tomograf.

Bronhoscopia, adică examinarea căilor respiratorii cu o cameră, se face de regulă la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu. Pacienții care au nevoie de un medic anestezist pe durata procedurii o pot face și la Spitalul Județean, în Terapie Intensivă sau în blocul operator. Spitalul Județean nu are însă un laborator dedicat bronhoscopiei.

Operația clasică și cea minim invazivă

În ambele tipuri de operație, chirurgul intră în torace printre coaste. La operația clasică, numită toracotomie, sunt secționați mușchii dintre coaste, iar coastele sunt depărtate. La operația minim invazivă, numită toracoscopie sau chirurgie toracică video-asistată, peretele toracic e mult mai puțin afectat. Pacientul are dureri mai mici după operație și se recuperează mai repede.

La Sibiu se fac ambele tipuri de operații, iar în majoritatea cazurilor medicii aleg varianta minim invazivă. Uneori e nevoie ca, în timpul operației, să se treacă la metoda clasică. „Chirurgul trebuie să dea întotdeauna dovadă de responsabilitate și echilibru – interesul pacientului și prognosticul pe termen lung sunt ceea ce primează”, spune dr. Achim.

Drumul pacientului, de la diagnostic la recuperare

Urgențele. Pacienții cu traumatisme sau cu lichid în jurul plămânului care le blochează respirația ajung de obicei la UPU. Acolo sunt evaluați și consultați de medici din mai multe specialități. Dacă operația nu poate aștepta, se face chiar în UPU. Apoi pacientul e internat la Chirurgie Toracică, la Terapie Intensivă sau în altă secție, în funcție de celelalte boli pe care le are.

Cazurile programate. Pacientul e investigat în ambulatoriu. Medicii decid dacă e nevoie de operație pe baza tomografiei toracice, a bronhoscopiei și a testelor de respirație, adică spirometria și proba de efort. Analizele dinaintea operației se fac într-o internare de zi. Printre ele se numără analizele de sânge, testele pentru infecții, EKG-ul, consultul cardiologic și cel al medicului anestezist.

După operație, pacientul stă primele 24 de ore la Terapie Intensivă, apoi încă patru-cinci zile, în medie, pe secție. După externare, revine la control și pentru scoaterea firelor. Tratamentul de mai departe se stabilește după rezultatul analizei țesutului scos la operație.