De la 2.500 de lei la Jina, la 6.600 în Sibiu și aproape 20.000 la Râu Sadului: primăriile care cheltuie cel mai mult pe locuitor în județ. „Mai mult nu înseamnă mai bine”

Cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor din județul Sibiu nu se fac în municipiile Sibiu sau Mediaș, ci la Râu Sadului, comună cu 514 locuitori. Primăria a cheltuit anul trecut 19.653 de lei pentru fiecare om din comună. La Jina, comună de șapte ori mai mare, cheltuiala a fost de 2.525 de lei pe locuitor, cea mai mică din județ.

Datele reies din execuția bugetelor locale pe 2025, publicată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și prelucrată de platforma de date publice Bani Curați. La nivel de județ, aceleași date arată că investițiile sunt în medie de 1.270 de lei pe locuitor pe an, peste media națională de 1.104 lei: locul 12 din 42.

Autorii platformei precizează că au utilizat datele din recensământul din 2021. Astfel, conform acestora, în județ sunt 64 de primării, două municipii, nouă orașe și 53 de comune, la care se adaugă Consiliul Județean Sibiu, cu un total de 388.326 de locuitori. Totodată, sumele publicate se referă la banii încasați și plătiți efectiv, nu la bugetele aprobate.

Comunele mici domină clasamentul cheltuielilor

După Râu Sadului, cele mai mari cheltuieli pe locuitor au fost la Cârțișoara (13.517 lei) și la Sadu (12.050 de lei). Urmează Chirpăr, cu 10.353 de lei, și Alțîna, cu 9.719 lei. Toate sunt comune sub 2.600 de locuitori.

„Mai mult nu înseamnă mai bine: cifrele nu sunt o judecată despre nicio primărie”, precizează însă autorii platformei. Cu alte cuvinte, explicația nu este generozitatea conducerii unei primării, ci faptul că într-o comună de câteva sute de oameni, un singur proiect finalizat într-un an poate dubla cifra pe locuitor, apoi aceasta poate scădea brusc în anul următor.

La capătul celălalt al listei se află Jina, cu 2.525 de lei pe locuitor, Axente Sever, cu 2.546 de lei, și Blăjel, cu 2.643 de lei.

Mediașul cheltuie mult, dar investește puțin din banii proprii

Dintre primăriile mari, Mediașul a cheltuit cel mai mult pe locuitor în 2025 – 6.897 de lei -, înaintea municipiului Sibiu, cu 6.615 lei. Datele din platformă arată că Primăria Sibiu a cheltuit în total 888,4 milioane de lei din bugetul local, cel mai mare buget din județ, pentru cei 134.309 locuitori. Urmează Agnita, cu 5.713 lei pe locuitor, Avrig – 4.220 de lei, Șelimbăr – 4.047 de lei, și Cisnădie – 2.969 de lei, cea mai mică valoare dintre primăriile mari.

În rândul acestor administrații, lucrurile stau altfel la capitolul investiții. Calculat ca medie anuală pentru perioada 2021-2025 și doar din bani proprii, fără fonduri europene și PNRR, Mediașul apare cu 580 de lei pe locuitor, sub jumătate din media județului. Municipiul Sibiu a investit în medie 1.151 de lei pe locuitor, Șelimbărul – 1.207 lei, Avrigul – 1.013 lei, iar Agnita – 836 de lei.

Mediașul compensează însă prin fondurile atrase: 988 de lei pe locuitor pe an din proiecte europene și PNRR.

Mihăileni, cea mai mică comună din top, investește cel mai mult

La investiții din bugetul propriu, primul loc în județ îl ocupă Mihăileni, cu 4.276 de lei pe locuitor pe an. Comuna are doar 973 de locuitori. Urmează Merghindeal, cu 3.835 de lei, și Boița, cu 3.429 de lei.

Ultimele poziții sunt ocupate de orașul Copșa Mică, cu 267 de lei pe locuitor, comuna Târnava, cu 324 de lei, și orașul Cisnădie, cu 467 de lei.

Dintre localitățile mai mari, se remarcă Cristian, cu 2.610 lei pe locuitor, și Rășinari, cu 1.902 lei, dar cu surse diferite: Cristianul își adună singur 83,4% din venituri, din impozite, taxe locale și cote din impozitul pe venit, în timp ce Rășinariul are doar 33% venituri proprii și atrage 116 lei pe locuitor din fonduri europene.

Primării care se întrețin singure și care depind de stat

Diferențele dintre primării sunt mari și la capitolul autonomie financiară. Cea mai mare pondere a veniturilor proprii o are Șelimbărul, cu 84,4%, urmat de Cristian, cu 83,4%, Cârța, cu 79,5%, și Bruiu, cu 77,2%.

La polul opus se află comune care depind aproape integral de transferuri și fonduri: Sadu, cu 19,5% venituri proprii, Merghindeal, cu 21,8%, Biertan, cu 22%, și Gura Râului, cu 22,2%.

Șelimbărul e un caz aparte: are cea mai mare autonomie financiară din județ și investiții apropiate de media județeană, dar a atras doar 17 lei pe locuitor pe an din fonduri europene și PNRR, una dintre cele mai mici valori din Sibiu.

Citește și:

Banii europeni au depășit investițiile din bugetele proprii

Cea mai consistentă schimbare din ultimii ani apare în totalurile pe județ. În 2025, primăriile din Sibiu și Consiliul Județean au plătit 462,6 milioane de lei pentru investiții din bugetele proprii și 668,7 milioane de lei în proiecte cu fonduri europene și PNRR. Este a doua oară în ultimul deceniu când banii din fonduri îi depășesc pe cei proprii, după 2023, dar diferența de acum este cea mai mare înregistrată.

În același timp, investițiile din bugetele locale au scăzut: de la 610,6 milioane de lei în 2024, la 462,6 milioane în 2025. Plățile din fonduri europene și PNRR au urcat în aceeași perioadă de la 241,2 milioane la 668,7 milioane de lei.

Citește și: