Topul celor mai bogate și sărace localități din județ. Mai mult de jumătate au avut venituri proprii în scădere. Ciudatele cazuri din Sadu și Râu Sadului

Municipiul Sibiu a strâns în 2025, venituri proprii, mai mult decât toate celelalte localități din județ.

Cele mai înstărite localități din județ, după veniturile totale împărțite la populație sunt, paradoxal, Râu Sadului și Sadu, unele din localitățile cu cel mai mic procent de venituri proprii din totalul veniturilor.

Din cele 65 de UAT-uri din județ, mai mult de jumătate, 35, au avut venituri proprii în scădere, în 2025, față de 2024.

Sunt doar o parte din detaliile raportului bugetar al județului, pe anul 2025 publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

Analiza execuțiilor bugetare a unităților administrativ-teritoriale (UAT) din județul Sibiu pentru anul 2025 scoate la iveală un tablou al extremelor, unde succesul pare să depindă tot mai mult de capacitatea de a gestiona proiecte masive de infrastructură.

În timp ce unele localități mici au ajuns să gestioneze bugete per capita record, depășind de departe performanța municipiului reședință de județ, altele se confruntă cu o prăbușire a veniturilor proprii, riscând falimentul administrativ fără ajutor de la stat.

”Săracii” din Râu Sadului și Sadu, campionii proiectelor cu bani de la bugetul de stat

Campionul absolut al eficienței raportate la numărul de locuitori sunt, în mod surprinzător, comunele Râu Sadului, Sadu și Cârțișoara.

Râu Sadului, cu o medie de aproape 20.000 de lei pentru fiecare cetățean, conduce detașat topul bogăției administrative, urmată la distanță considerabilă de Sadu și Cârțișoara.

Totuși, această cifră care arată veniturile totale împărțite la numărul de locuitori ascunde însă o vulnerabilitate, deoarece cea mai mare parte a acestor bani provin din așa numitele ”subvenții guvernamentale”, nu din activitate economică proprie.

Primarul din Sadu, Valentin Ivan ne-a explicat că apar la capitolul ”subvenții de la bugetul de stat”, însă sunt de fapt banii primiți pentru proiectele de infrastructură.

”Nu sunt subvenții. Sunt sume încasate din programele de finanțare PNI – Anghel Saligny  și PNRR”, a transmis primarul.

În cazul comunei Sadu, aceasta are în 2025 venituri totale de 31,6 milioane de lei, din care venituri proprii sunt doar 6,17 milioane. Aceste ”subvenții”, așa cum sunt numite, au fost în 2025 de 22,8 milioane de lei. Asta, reprezintă 72% din totalul veniturilor comunei, în anul precedent.

La polul opus al acestui clasament se află Axente Sever, localitatea cu cele mai mici venituri per capita din județ, de puțin peste 2.400 de lei.

Sunt aici 3.286 de cetățeni, conform recensământului încheiat în 2021, iar veniturile totale ale localității au fost în 2025 de 7,8 milioane de lei.

În ceea ce privește independența financiară, „elita” județului rămâne cantonată în zona metropolitană a Sibiului. Șelimbăr și Cristian sunt singurele localități care funcționează aproape exclusiv din forțe proprii, cu procente de autonomie ce depășesc pragul de 83%.

Aceste două comune nu doar că se finanțează singure, dar au reușit în ultimul an creșteri robuste ale veniturilor colectate local.

Municipiul Sibiu a avut venituri proprii cât restul localităților la un loc

E interesant la acest capitol al veniturilor proprii că municipiul Sibiu a strâns în 2025 mai mult decât restul localităților din județ, în total.

Municipiul Sibiu a avut în 2025 665,91 de milioane de lei la capitolul venituri proprii, iar restul localităților din județ, unde intră chiar și Mediașul, au avut 657,55 de milioane de lei.

Municipiul Sibiu menține un echilibru solid, raportând o creștere de peste 12 procente a veniturilor proprii față de anul anterior.

Top 20 venituri proprii în 2025

Cea mai mare surpriză a analizei comparative a veniturilor proprii între anii 2024 și 2025 vine din Cârța. Localitatea a înregistrat un salt spectaculos al veniturilor proprii, reușind să își crească sumele cu peste 51%. De la 3 milioane de lei în 2024, la 7,7 milioane în 2025.

Evoluții pozitive remarcabile au fost bifate și în Vurpăr și Poplaca. Creșterile aici au fost de 43, respectiv 29%.

Din păcate, acest optimism nu este împărtășit peste tot.

Bazna a pierdut într-un singur an peste jumătate din capacitatea sa de a genera venituri proprii, înregistrând o scădere de aproape 53%. Scăderi drastice au raportat și Biertan și Laslea, semn că anumite zone din județ traversează o criză economică profundă.

Situația economică a județului în 2025