Legătură sentimentală există, dar drum nu. Primarul din Râu Sadului, despre oferta de la Rășinari și contraoferta de la Sadu. „Există o mândrie locală, oamenii trebuie să decidă”

Cea mai mică comună din județul Sibiu a ajuns în mijlocul unei discuții publice despre propriul viitor: Rășinariul i-a propus oficial o reunire, iar Sadu i-a amintit că sunt legate de DJ 105G. Solicitat să dea un răspuns ofertelor primite de la cei doi primari, edilul din Râu Sadului, Daniel Minea, spune că, în mod normal, nimeni nu ar vrea o comasare, iar în cazul unei eventuale reforme decizia ar trebui să aparțină locuitorilor prin referendum.

„Nu mă pot exprima 100% într-o direcție sau în alta. Asta e clar că nu pot să dau o direcție acuma, până nu consult și consiliul local, și populația”, a declarat primarul Daniel Minea pentru Turnul Sfatului.

„Există o mândrie locală”

„În mod normal, noi nu vrem comasare sau unire. Nu eu, ca primar, că îmi pierd funcția de primar, nu asta e ideea. Dar totuși există o mândrie locală la nivelul satelor de munte: ai identitatea ta proprie, tradiția ta proprie”, explică Minea.

El amintește istoria comunei, care a sărbătorit anul acesta un secol de la desprinderea de Rășinari. „Dacă acum 100 de ani au reușit generațiile de atunci să se separe, să-și facă o administrație, să se gospodărească singuri, satul n-a stat pe loc. Chiar dacă a fost cel mai mic din județul Sibiu, s-au atras proiecte, s-au investit bani și s-au mișcat lucrurile pe un trend ascendent”, spune primarul.

Minea precizează că a vorbit cu primarul din Rășinari înainte ca acesta să facă publică scrisoarea prin care le propunea să discute despre reunirea celor două comune: „Nu mă deranjează că a făcut-o publică, apreciez că s-a deschis către noi”.

Legătura sentimentală există, drumul nu. „De la Cisnădie n-am primit oferte”

Principalul obstacol pentru unirea celor două comune rămâne însă lipsa unei legături rutiere.
„Va fi foarte greu, chiar dacă oamenii din sat, sentimental, istoric, îs legați de Rășinari, că așa e istoria, nu putem să o schimbăm. Dar nu ai drum de legătură, nu ai nicio legătură directă, nici pe servicii, nici pe mobilitate, nici pe drumuri directe”, arată Minea.

De fapt, locuitorii din Râu Sadului circulă în altă direcție: „Mersul normal aici ar fi spre Sadu sau spre Cisnădie”, spune primarul. „Dar de la Cisnădie n-am primit oferte”, adaugă el cu umor.

„Nu cred că noi, comunele, suntem gaura neagră a țării”

Referindu-se la subiectul reformei teritorial-administrative,de la care au pornit discuțiile despre comasarea localităților, primarul spune că nu primăriile mici sunt principala problemă a bugetului public.

„Din punctul meu de vedere, nu cred că suntem gaura neagră a țării, noi, primăriile mici – gaura asta neagră pe care nu mai poate să o acopere guvernul. Nu vorbește nimeni de reducerea parlamentarilor la 300, cum s-a votat prin referendum național”, arată Minea.

El argumentează cu numărul pe care îl are primăria pe care o conduce. „Suntem șapte angajați la salariile minime. Și totuși avem venituri proprii din impozite, din taxe, din concesiuni, din subvenție pe pădure, din profitul de la exploatare forestieră. Undeva la 90%, aproape 95%, eu zic că ne acoperim cheltuielile de funcționare”, afirmă primarul.

Provocările apar la calitatea serviciilor, precizează el: „Unde avem noi sincope sunt pe anumite servicii către populație, din cauza numărului mic de angajați și mai puțin specializați. Nu-ți vine un om bun la un salariu mic și la 30 de kilometri de Sibiu”.

O variantă: comasarea serviciilor, nu a comunelor

O soluție pe care primarul o vede este una care să păstreze autonomia locală. „Eu aș vedea o comasare a serviciilor și să rămânem cu autonomie locală. Dacă ar fi posibilitatea asta, prin acord să cumulăm servicii, să fie un angajat la două primării pe registrul agricol sau pe stare civilă sau pe resurse umane, atunci ar fi mai simplu”, propune Minea.

El arată și spre consiliul local: „Noi suntem șapte angajați, dar avem nouă consilieri”.

În concluzie, Daniel Minea spune că hotărârea finală nu îi aparține. „Fără o consultare cu populația nu putem lua o decizie. Loc de discuție este, dar decizia finală o iau oamenii”, încheie primarul comunei Râu Sadului.

Contextul: oferta Rășinariului și contraoferta Sadului

Amintim că primarul comunei Rășinari, Bucur Bogdan, a trimis joi, 12 noiembrie, o scrisoare de intenție Primăriei și Consiliului Local Râu Sadului, precum și prefectului Florian Giubega, prin care propune discuții despre reunirea celor două comune, printr-un proces voluntar decis de locuitori. „Inițiativa noastră nu are la bază ideea unei preluări administrative, ci aceea a unei reîntregiri între două comunități care au împărțit aceeași istorie și care păstrează legături autentice”, scria atunci edilul. Detalii despre propunerea Rășinariului, aici.

Propunerea vine în contextul programului „START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară”, lansat de Ministerul Dezvoltării. Potrivit informațiilor invocate în scrisoare, până la 1 martie 2027 comunele se pot asocia sau comasa voluntar, prin hotărâri ale consiliilor locale și prin referendum, iar ulterior reorganizarea ar urma să fie decisă de Guvern și aplicată de la alegerile locale din 2028. Râu Sadului are 514 locuitori și intră în categoria comunelor vizate de reformă.

O zi mai târziu, primarul comunei Sadu, Valentin Ivan, a transmis că administrația pe care o conduce nu intră într-o competiție pentru comunitatea vecină, dar amintește că accesul rutier spre Râu Sadului se face pe DJ 105G, prin Sadu, și că elevii de gimnaziu din Râu Sadului învață la Școala Gimnazială „Samuil Micu” din Sadu. „Le transmit locuitorilor din Râu Sadului că, orice vor hotărî, vor avea în Sadu același vecin: o comunitate care îi tratează ca pe ai ei”, a declarat Ivan. Poziția completă a primarului din Sadu, aici.