„Dacă pui un aeroport în mijlocul munților, oamenii n-au de ce să vină acolo”. Unde s-a greșit și cum poate Sibiul să-și promoveze mai mult aeroportul – răspunde Horațiu Cosma, secretar de stat la Transporturi

Aeroportul Internațional Sibiu a trecut printr-o modernizare de aproape 60 de milioane de euro, dar 2026 se anunță un an cu pierderi: Wizz Air și-a redus capacitatea, Lufthansa a renunțat la ruta spre München, iar instituția se confruntă și cu o anchetă a Parchetului European legată de suspiciuni de fraudă cu fonduri europene în proiectul de modernizare.

Am discutat cu Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, despre motivele care împiedică aeroportul din Sibiu să aibă rezultate bune, dar și care sunt soluțiile pentru ca investiția să nu rămână mult în urma concurenței directe din Cluj și Brașov. Totodată, l-am întrebat ce crede despre „patriotismul local” promovat de autoritățile județene atunci când vorbesc despre extinderea zborurilor din Sibiu, dar și despre sprijinul pe care statul îl mai poate oferi aeroporturilor regionale.

Sibiul trebuie să ofere oportunități, festivaluri, competiții sportive ca să atragă noi companii aeriene

S-au investit aproape 60 de milioane de euro în modernizarea Aeroportului Sibiu, dar pentru 2026 aeroportul estimează pierderi, iar Wizz Air și Lufthansa și-au redus prezența. Aeroportul e în subordinea CJ Sibiu, dar din perspectiva dumneavoastră, ca reprezentant al statului în domeniul transporturilor, unde s-a greșit sau se greșește?

Aici e o discuție mai largă, fiindcă aeroportul în sine e dependent de ce se întâmplă în jurul lui. Dacă punem un aeroport undeva în mijlocul munților, poate fi cel mai modern și frumos aeroport ca și construcție, dar dacă în jurul lui oamenii n-au de ce să vină, nu ajută la nimic.

La Sibiu a funcționat foarte bine – am văzut și eu, în ultimii ani, că a fost o reducere de rute la Wizz Air sau la alți operatori. Înțeleg că ruta Sibiu-München, cu Lufthansa, a fost scoasă. E o veste proastă, fiindcă știu că sunt rute istorice care funcționau bine pentru business și pentru alte categorii. Probabil e și creșterea foarte mare a costului cu kerosenul pentru aeronave – e o perioadă mai turbulentă pentru sistemul aerian la nivel mondial, nu doar în România. Atunci, da, unele companii își reduc prezența, reduc numărul de aeronave. A fost și pandemia în trecut, poate oamenii zboară mai puțin și din cauza creșterii prețurilor. E o chestiune combinată.

Dar ce a făcut foarte bine Sibiul a fost să atragă noi companii aeriene în ultimii ani, și asta trebuie să o facă în continuare: să ofere oportunități, festivaluri, competiții sportive, chestiuni pentru care oamenii să vină, și pentru turism, și pentru business. Atunci, din nou, cifrele vor crește și va ajunge din nou pe plus. Asta e singura variantă.

Panourile solare, puținul ajutor al statului

Aeroportul Cluj, care e un concurent în zonă, are aproximativ 50 de destinații externe, cel din Brașov, care tot e unul mic și a apărut recent, are vreo zece. Sibiul rămâne la aproximativ nouă curse regulate. Guvernul poate să sprijine cumva aeroporturile regionale?

A fost sprijin pe partea de dezvoltare, și foarte multe aeroporturi din țară s-au dezvoltat pe fonduri europene în ultimii ani. Însă din acest cadru financiar european nu mai e posibil să fie realizate astfel de investiții, decât eventual în partea de electrificare – de exemplu, panouri solare, zona asta „verde”.

Nu ajută nici faptul că sunt, cum spuneați și dvs., multe aeroporturi în zonă, Brașov, Cluj, Târgu Mureș, pe o distanță relativ mică. A apărut și autostrada; practic, din Sibiu se poate ajunge la aeroportul din Cluj într-o oră și ceva pe autostradă. Fiind apropiate, și apărând și autostrada Sibiu-Făgăraș, care se va dezvolta mai departe spre Brașov, distanța fiind foarte mică, e mai complicat și pentru operatori – trebuie să aleagă între A și B, nu pot să le păstreze pe ambele, fiindcă oamenii se mută stânga-dreapta, și atunci preferă să rămână cu una. Dar, cum spuneam, dacă sunt foarte multe oportunități în Sibiu și în împrejurimi, în anii următori acești operatori vor prefera să rămână pe Sibiu și asta va fi o competiție, o cursă între aeroporturile regionale de acolo.

„Patriotismul local” are o limită

Credeți că autoritățile au dreptate când le cer sibienilor „patriotism local” – adică să zboare mai des de pe Aeroportul din Sibiu, pentru că – în ciuda numărului mic de curse – pot ajunge oriunde în lume, având în vedere legătura cu Munchen (care nu mai există), Viena sau Madrid?

Asta e o opțiune personală a fiecăruia. Sigur că astfel de acțiuni de încurajare a zborului local ajută, la fel ca și utilizarea sau cumpărarea de la producători locali. E susținerea economiei la nivel local. Dar, până la urmă, asta are o limită. În momentul în care există foarte multe oportunități, evenimente, acțiuni, crește business-ul, apar firme noi, se dezvoltă, atunci asta duce, la rândul ei, la creșterea traficului aerian.

Parchetul European a descins la Aeroportul Sibiu și la Consiliul Județean pentru suspiciuni de fraudă cu fonduri europene, legate de proiectul de modernizare. Ministerul Transporturilor a fost notificat în vreun fel despre acest dosar, având în vedere că e vorba de fonduri europene pentru infrastructură de transport? Ce cunoașteți despre aceasta?

Fiind în subordinea Consiliului Județean, nu ajung astfel de informații la noi, la Ministerul Transporturilor. Dacă sunt probleme acolo, e o chestiune care va fi decisă de procurori, împreună cu judecătorii, în procesele respective. Nu am informații suplimentare aici și nici n-aș vrea să comentez.

Citește și: