După criticile AUR, directorul Aeroportului din Sibiu a descris „consolidarea economică”: Avem cele mai mici subvenții. Cîmpean: Sibiul e un județ mic

După câteva ședințe în care activitatea Aeroportului din Sibiu a fost criticată de consilierii județeni AUR, inclusiv pentru faptul că administrația județeană a alocat sume pentru acoperirea deficitului regiei, astăzi directorul Marius Gîrdea a venit în fața aleșilor cu o prezentare în care să combată acele critici. Ideea principală a sa este că regia a primit mai puțini bani decât ar fi avut nevoie și că, în ciuda acestui fapt, Aeroportul sibian este în plină ascensiune, evoluând „de la reziliență (2021) la consolidare (2025)”.

Raportul de evaluare a performanțelor Consiliului de Administrație al Aeroportului Internațional Sibiu (AIS) pentru anul 2025 a fost prezentat consilierilor județeni în ședința de astăzi. O prezentare succintă a raportului a fost făcută de directorul Marius Gîrdea, acesta argumentând că „având în vedere ședința de luna trecută au avut loc diverse luări de poziții, respectiv am simțit nevoia să fac o prezentare a ceea ce înseamnă activitatea aeroportului din perspectivă economică”.

Record de pasageri în ultimii 5 ani

În raport se menționează că Aeroportul Internațional Sibiu a înregistrat în anul 2025 un număr total de 694.805 pasageri, reprezentând o creștere de 21,06% față de anul precedent. Acest rezultat plasează aeroportul sibian pe locul 6 în topul aeroporturilor din România din punctul de vedere al traficului.

Venituri în creștere

În ceea ce privește datele economice, AIS a raportat venituri proprii din producția vândută de 23.396.484 lei, o creștere de 48,75% comparativ cu anul 2024. De asemenea, regia transmite că a reușit să mențină un flux de numerar pozitiv, lichiditățile brute la finalul anului fiind de peste 2,7 milioane lei.

Cu toate acestea, raportul menționează un indicator neîndeplinit: durata medie de încasare a datoriilor, care a fost de 47,37 zile, depășind ținta de 45 de zile impusă prin contractul de mandat.

Activitățile neeconomice, o provocare. „Am fi avut un profit de 4 milioane de euro”

În cadrul luării sale de cuvânt în ședința CJ, Marius Gîrdea a oferit explicații tehnice privind modul de finanțare a aeroportului, dorind să explice alocările aprobate lunile trecute prin rectificare bugetară din bugetul județului pentru acoperirea deficitului. El a explicat că diferența între activitatea economică, ce trebuie să fie una profitabilă, și cea neeconomică, legată de securitatea aeroportuară, ale cărei cheltuieli cad în sarcina statului.

Conform prezentării directorului, dacă deficitul activității neeconomice ar fi fost acoperit integral de CJ Sibiu, aeroportul ar fi putut raporta un profit general cumulat de 18,5 milioane lei pentru perioada 2019-2025. Acesta a făcut o comparație cu alte aeroporturi din țară care se află în subordinea consiliilor județene, care ar fi primit și de peste trei ori mai mult de la bugetele județene.

„Sibiul gestionează activitatea într-un mod judicios (…) Tocmai pentru că s-a pus problema vizavi de alocările bugetare pentru aeroport, ne-am uitat la ceea ce a însemnat alocarea bugetară pentru aeroporturile subordonate consiliilor județene din România – în afara celor care depășesc un milion de pasageri, toate au beneficiat de subvenții (…) Am împărțit aeroporturile în cinci grupe, respectiv cele care au beneficiat de subvenții până la 7 milioane, între 7 și 10 milioane, între 10 și 15 milioane etc. Sibiul s-a încaderat în grupa întâi, respectivă am beneficiat de 6,2 milioane de lei subvenție din partea CJ în contextul în care traficul de pasageri era de aproape 700.000 (…)

În perioada 2019-2025, activitatea economică a fost una profitabilă. Așa cum vedeți, aeroportul a înregistrat 21,2 de milioane lei profit, iar activitatea neeconomică neacoperită din subvenție, adică diferența dintre costul efectiv al veniturilor din taxa de securitate și subvenție este de 21,67 milioane. Am fi reușit, dacă ar fi existat resursa financiară astfel încât această diferență să fie acoperită, să avem un profit general de 18,5 milioane de lei suplimentar față de ceea ce am avut în această perioadă an de an și care la finalul zilei s-ar fi tradus în următoarele lucruri. Ar fi putut fi distribuit către CJ jumătate din acest profit în calitate de distribuție a profitului operatorului economic subordonat CJ; după aceea ne-ar fi permis să avem o anvelopă bugetară mai generoasă care să permită finanțarea sau cofinanțarea diverselor proiecte de investiții sau crearea de rezerve astfel încât să putem să acoperim eventualele pierderi așa cum se întâmplă la acest moment, respectiv când am acoperit pierderea de anul trecut (…)”, a explicat directorul Aeroportului Internațional Sibiu.

Daniela Cîmpean a explicat de ce Aeroportul nu a primit mai mulți bani: „Suntem un județ mic. În Bihor spitalele sunt în subordinea municipalității”

Președinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, a justificat nivelul subvențiilor acordate Aeroportului prin mărimea bugetului. Aceasta a arătat că „Sibiul este un județ mic și primim alocări raportat la numărul de locuitori”.

„Avem o activitate și instituții în subordine mult mai multe decât au județe mai mari decât noi. Spre exemplu, Bihor, unde toate spitalele sunt în subordinea municipiului Oradea, inclusiv spitalul județean, instituții de cultură. CJ Sibiu are cinci mari instituții de cultură cu bugete generoase. Ne-am uitat la multe alte județe care sunt mai mari decât noi – nu au instituții de talia instituțiilor noastre și care bineînțeles au și o finanțare pe măsură (…). În aceste condiții, bineînțeles că nu am avut un buget care să ne permită să susținem ceea ce legea ne permite și ceea ce s-a întâmplat în alte județe care sunt mai mari și care automat au un buget mai mare. Noi putem să susținem și chiar ar trebui să susținem activitatea neeconomică de la Aeroportul Internațional Sibiu, dar neavând un buget care să ne permită să alocăm o susținere raportat la nevoile regiei, am alocat, după cum se văd din graficele prezentate, printre cei mai puțini bani dintre consiliile județene care au în subordine aeroporturi”, a declarat Daniela Cîmpean.

Mai precizăm că raportul prezentat consilierilor județeni concluzionează că pentru perioada următoare, managementul aeroportului, confirmat pentru un nou mandat (2026-2029), vizează depășirea pragului istoric de trafic din 2019.