Explozie de reacții împotriva proiectului minier propus în Mărginimea Sibiului. „Va fi mai rău decât la Copșa Mică”. Legăturile cu Roșia Montană

Teama de efectele nocive pentru sănătatea oamenilor și mediu pe care le-ar putea genera o carieră de magneziu la Rășinari și o uzină de procesare la Săliște a generat un val de reacții de împotrivire. Valul a crescut în intensitate după ce, luni dimineața, reprezentanții investitorilor au făcut o prezentare a proiectului lor la Săliște. Discuțiile au în vedere impactul asupra sănătății oamenilor și a mediului, dar și faptul că în spatele proiectului sunt persoane implicate și în proiectul respins la Roșia Montană.

Zeci de locuitori ai Mărginimii au participat, luni dimineața, la o prezentare a proiectului MPI Magnesium, prin care societatea Mineral Proiect Invest SA, din București, propune o carieră și o uzină de procesare în vederea obținerii magneziului, în Mărginimea Sibiului.

Prezentarea a avut loc la câteva zile după ce MPI SA a obținut licența de exploatare resurselor de roci magnezitice din perimetrul Valea Dobra, din Rășinari. De aici, rocile concasate ar urma transportate la Săliște, lângă Amnaș, unde ar urma prelucrate în vederea extragerii hidroxidului de magneziu, în primă fază. Conform reprezentanților MPI, de la obținerea licenței de exploatare există un termen de aproximativ 250 de zile în care aceștia trebuie să obțină toate acordurile și avizele necesare, pentru a putea demara investiția.

„Peste cadavrele noastre”

„Este doar o primă întâlnire. Am venit ca să prezentăm proiectul în fața administrației locale și a comunității”, au arătat reprezentanții MPI în sala de ședințe a Consiliului local Săliște.

Cetățenii prezenți au arătat de la bun început faptul că un astfel de proiect intră în coliziune cu identitatea Mărginimii Sibiului, în primul rând. „Ce înseamnă zona Mărginimii? Înseamnă turism, înseamnă o zonă etnografică deosebită, înseamnă o geografie deosebită, înseamnă pensiuni și cultură. Toate acestea sunt distruse prin acest proiect. Deci ceea ce faceți dumneavoastră și spuneți în concluzie că respectați tradiția – nu respectați tradiția. Această zonă nu este o zonă minieră, ci este o zonă etnografică”, a reacționat una din localnicele prezente. Poziției ei i s-au alăturat o serie de alte replici în același ton: „Sănătatea noastră nu se poate negocia… peste cadavrele noastre… dacă comunitatea zice nu, plecați acasă. E foarte simplu”.

Vezi mai jos o înregistrare a discuțiilor

Sănătatea oamenilor: va fi poluare cu fibre de azbest?

În prezentările făcute până acum, dar și la Săliște, reprezentanții MPI SA au insistat pe faptul că proiectul integrat din Mărginimea Sibiului, în cadrul căruia va fi exploatat așa-numitele roci serpentinitice nu va avea efecte negative de amploare pentru mediu și sănătatea oamenilor.

Au descris că în cariera de la Rășinari „înainte de pușcare, fiecare front de lucru se stropește”, iar concasorul în care vor fi sparte rocile dislocate o să fie amplasat într-o zonă  „înconjurată de perdele de ceață”. La uzina de prelucrare propusă în zona Amnașului – unde materia brută va ajunge cu camioane „acoperite” -, măcinarea rocilor ar urma făcută într-un mediu umed, apa utilizată ar urma reciclată spre a fi refolosită, iar halele de prelucrare ar urma să aibă filtre. „Singurele emisii care o să iasă în atmosferă sunt vapori”, au declarat reprezentanții MPI.

Prezentarea companiei cu sediul în București a fost tratată cu întrebări cât se poate de tehnice din partea cetățenilor participanți. O parte dintre aceștia au insistat pe potențialele fibre de azbest care au fost descoperite în zonele carierelor din serpentinit din Europa. „Sunt studii făcute la 20 de ani după închiderea exploatărilor și rezultă un nivel de azbest foarte ridicat, toxic”, a arătat unul dintre localnici. El a abordat, astfel, unul dintre cele mai sensibile aspecte ale unei exploatări precum cea propusă în Mărginimea Sibiului: cea a dispersiei potențialelor fibre de azbest pe o rază de până la 10 km. Pentru că principala problemă documentată la carierele deschise în roci serpentinitice nu are legătură cu metalul extras, ci cu roca: serpentinitul conține frecvent azbest natural, iar spargerea și transportul lui eliberează fibre în aer.  Acestea sunt invizibile, ajung în plămâni și nu pot fi eliminate, iar inflamația cronică pe care o produc duce în timp la cancer pulmonar.

Reprezentanții MPI susțin că nu au descoperit urme de azbest natural la Rășinari. „ În perioada 2017-2020 s-a făcut etapa de cercetare geologică. S-au făcut zeci de foraje. Din fiecare foraj s-a luat acel sâmbure de piatră, s-a tăiat în două, s-a trimis la laborator, s-au analizat 48 de elemente și nu are azbest sau alte metale care o să zboare prin aer”, au răspuns reprezentanții MPI. Aceștia au arătat că studiile au fost făcute de către Agenția Națională de Resurse Minerale, de reprezentanții Facultății de Geologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai de la Cluj și de cei ai  Institutului de Geologie.

„Sunt experți plătiți de dumneavoastră. Nu sunt experți independenți”, a fost una din reacțiile care a urmat din sală. Reacția a fost pusă pe seama faptului că forajele invocate de cei de la MPI nu au cum să pună în evidență prezența sau absența azbestului, care nu este un element chimic, ci o formă de cristalizare. Iar discuțiile opoziției tehnice din partea cetățenilor au mers și mai în profunzime, invocându-se faptul că cercetările geologică din invocate de MPI au avut ca obiectiv stabilirea cantității și a calității minereului pentru obținerea licenței. Un obiectiv total diferit față de cel al evaluării prezenței azbestului natural, evaluare care implică alte protocoale și alte tipuri de analize de laborator. „Este ca și cum ai spune că ai pus pe cântar o piatră, ca să vezi ce culoare are”.

Un medic din Cristian, prezent la discuțiile de la Săliște, a arătat că discuția trebuie clarificată în detaliu. „Românii în mod particular au un grad de poluare, de contaminare deja foarte mare, cu care noi ca medici ne luptăm ca să restabilim sănătatea populației. Deci este deja foarte greu. E o problemă de tehnologie care trebuie să fie publicată și la care noi să avem acces, să vedem și noi dacă e totul ok”.

Cine sunt investitorii? Legături cu Roșia Montană

Andra Mineral Holding SRL (49,22%), Predeal Investiții SRL (24,15%), Novel Ventures SRL (18,18%), Inteprid GEM SRL (6,45%) și Managold SRL (2%) sunt – conform datelor Oficiului Registrului Comerțului – acționarii Mineral Proiect Invest SA.

Societatea a înregistrat cifre de afaceri modeste (45.000 de lei a fost în 2022, cea mai mare raportată în ultimii 14 ani), iar numărul angajaților în fiecare din ultimii zece ani nu a depășit 2 (anul trecut societatea a avut un singur angajat).

Acesta este contextul în care cetățenii prezenți la Săliște și-au exprimat cât se poate de vocal lipsa de încredere în experiența companiei. „Ce experiență deține societatea pe care o reprezentați sau conglomeratul de societăți? În acest domeniu, ce ați exploatat, cât ați exploatat, cât ați procesat și rezultatul după 20-30 de ani?”

Reprezentanții MPI Magnesium au arătat că în România nu există expertiză pentru astfel de proiecte. „Eu am experiență de 20 de ani în minerit și ingineria mediului. Proiectarea uzinei se face cu experți din Austria și Germania”.

Însă numele persoanelor din spatele companiilor acționare la MPI SA, duc la legături inclusiv cu proiectul Roșia Montană. „În lanțul de acționari și administratori ai MPI îi regăsim pe Dragoș Tănase și Nicolae Suciu, directorii Gabriel Resources și RMGC, compania canadiană, respectiv subsidiara ei din România, care au încercat să exploateze aurul de la Roșia Montană”, arată jurnalistul Mihai Goțiu într-un articol publicat pe RomâniaCurata.ro.

Mai mult, unul dintre principalele nume din spatele proiectului este cel al lui Dragoș Bîlteanu, om de afaceri condamnat în 2019 „la 3 ani de închisoare cu suspendare, cu recunoașterea faptei, pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire cu rea-credință a creditului sau bunurilor societăților Industrialexport și SIF1, precum și pentru 3 infracțiuni de manipulare a pieței de capital”, după cum arată jurnaliștii publicației Profit.ro.

„Zona Mărginimii va fi distrusă”

În cadrul dezbaterii de la Săliște, oamenii au cerut să afle și care este poziția primarului orașului, Horațiu Răcuciu. „Orice chestiune care ține de dezvoltare trebuie analizată. La final se va decide. Dacă e o chestiune care să fie nocivă populației, cu siguranță ne vom opune. Dar ca să evaluăm lucrul ăsta, lucrurile trebuie analizate din perspectiva unor documente. Nu e o chestiune care să se hotărască astăzi, în niciun caz”, a răspuns primarul Horațiu Răcuciu.

Fost primar al orașului, Teodor Banciu, susține însă că administrația locală a efectuat deja pași favorabili investiției. Și invocă o ședință a Consiliului local Săliște din luna aprilie a acestui an, în cadrul căreia Horațiu Răcuciu a prezentat scrisoare de intenție a MPI Magnesium, privind concesionarea unui teren în vederea dezvoltării unei unități industriale. „Consiliul în unanimitate este de acord să dea curs acestui demers și pregătirea documentației de licitație”, se arată în procesul verbal al ședinței, publicat pe site-ul administrației din Săliște.

Fostul primar consideră că actualul edil nu ar trebui să cedeze presiunilor investitorilor. „Și au am fost primar și am avut presiuni din partea unor industrii poluante. Mai bine o dezvoltare mai înceată cu industrie nepoluantă. Ceea ce se propune la noi, în Mărginime acum, este una dintre cele mai poluante industrii din lume. Zona Mărginimii va fi distrusă, va fi mai rău decât la Copșa Mică. Noi trebuie să ne apărăm zona aceasta verde”, spune Teodor Banciu.

După discuția de la Săliște, primăria din localitate a emis un anunț public prin care respinge luarea vreunei decizii în ceea ce privește concesionarea vreunui teren. „Urmează ca, în perioada următoare, să fie analizat proiectul, apoi vor avea loc dezbateri publice, în care locuitorii zonei își pot susține opiniile, iar ulterior va fi luată o decizie, în cadrul Consiliului Local, cu privire la oportunitatea sau nu de deschidere a unei astfel de uzine la Săliște”, se arată în anunțul administrației locale.

Beneficii?

Despre beneficiile pe care implementarea unui astfel de proiect le-ar putea aduce comunității, reacțiile din cadrul discuțiilor de la Săliște au fost de respingere. „ În partea de studiu de fezabilitate noi am încercat să modelăm și să cuantificăm în ce măsură beneficiile rezultate din proiect pot să rămână și la dumneavoastră în comunitate. Am identificat o serie de servicii care pot fi, pe lângă locurile de muncă directe și indirecte, cele de transport, logistică, mentenanță, servicii de laborator, serviciile suport”, au arătat reprezentanții MPI SA. Explicând că printre serviciile suport se numără și cele de curățenie, replicile din sală au devenit acide. „ Paznici, femei de serviciu… dumneavoastră aveți impresia că Mărginimea e o zonă defavorizată, muritoare de foame?”

Primarul Răcuciu a completat că investiția va genera și venituri din impozitul pe investiții și din cele pe proprietate sau redevență, de exemplu. „Dar deocamdată n-avem niciun raport de evaluare ca să știm cât ar fi. Nu s-au materializat lucrurile astea și nu le putem cuantifica”, a răspuns primarul.

Reacții în creștere pe rețelele sociale

Departe de a convinge localnicii, discuțiile de la Săliște au generat numeroase reacții pe rețelele sociale de la locuitorii Mărginimii. Oamenii au început să interogheze diferitele platforme de inteligență artificială, cu ajutorul cărora diseminează informații despre procesele tehnologice pe care le implică o investiție precum cea în discuție și mai ales efectele asupra mediului și sănătății populației. Totodată, este pus în discuție impactul asupra oieritului și pășunilor unde sunt crescute animalele, precum și asupra industriei ospitalității care s-a dezvolat în Mărginime. Oamenii au început chiar să distribuie liste de semnături, pe care să le completeze în vederea opoziției față de acest proiect.

Solicitați referitor la aceste discuții care s-au împrăștiat și pe rețelele sociale, reprezentanții MPI spun că au oferit și vor pregăti răspunsuri pentru fiecare întrebare sau nelămurire în parte. „În ultimele ore s-au format mai multe grupuri de discuție în social media pe tema proiectului, iar o serie de întrebări și solicitări sunt transmise simultan către primăriile din zonă, către presă și direct către noi. Încercăm să le luăm pe rând și să răspundem punctual și documentat tuturor întrebărilor, mai ales că unele dintre subiectele ridicate sunt tehnice și vrem ca informațiile pe care le comunicăm să fie cât mai clare și corecte. Pregătim inclusiv o secțiune dedicată pe site-ul MPI, în care vom publica răspunsuri la întrebările apărute în această perioadă și vom explica mai clar etapele proiectului și ale procesului de autorizare”, transmite Radu Petrescu, din partea MPI Magnesium, pentru cititorii TurnulSfatului.ro

El mai amintește că „obținerea licenței de exploatare nu înseamnă că pot începe lucrările, urmând procedurile de evaluare de mediu și autorizare”.

Citește și ACTUALIZARE Un cercetător al Institutului Geologic al României a analizat proiectul minei de magneziu de la Rășinari: „Va fi produs un magneziu «scump», dar foarte necesar piețelor europene”. Reacția investitorilor