Explozie de reacții împotriva proiectului minier propus în Mărginimea Sibiului. „Va fi mai rău decât la Copșa Mică”. Legăturile cu Roșia Montană
Teama de efectele nocive pentru sănătatea oamenilor și mediu pe care le-ar putea genera o carieră de magneziu la Rășinari și o uzină de procesare la Săliște a generat un val de reacții de împotrivire. Valul a crescut în intensitate după ce, luni dimineața, reprezentanții investitorilor au făcut o prezentare a proiectului lor la Săliște. Discuțiile au în vedere impactul asupra sănătății oamenilor și a mediului, dar și faptul că în spatele proiectului sunt persoane implicate și în proiectul respins la Roșia Montană.
Zeci de locuitori ai Mărginimii au participat, luni dimineața, la o prezentare a proiectului MPI Magnesium, prin care societatea Mineral Proiect Invest SA, din București, propune o carieră și o uzină de procesare în vederea obținerii magneziului, în Mărginimea Sibiului.
Prezentarea a avut loc la câteva zile după ce MPI SA a obținut licența de exploatare resurselor de roci magnezitice din perimetrul Valea Dobra, din Rășinari. De aici, rocile concasate ar urma transportate la Săliște, lângă Amnaș, unde ar urma prelucrate în vederea extragerii hidroxidului de magneziu, în primă fază. Conform reprezentanților MPI, de la obținerea licenței de exploatare există un termen de aproximativ 250 de zile în care aceștia trebuie să obțină toate acordurile și avizele necesare, pentru a putea demara investiția.
„Peste cadavrele noastre”
„Este doar o primă întâlnire. Am venit ca să prezentăm proiectul în fața administrației locale și a comunității”, au arătat reprezentanții MPI în sala de ședințe a Consiliului local Săliște.
Cetățenii prezenți au arătat de la bun început faptul că un astfel de proiect intră în coliziune cu identitatea Mărginimii Sibiului, în primul rând. „Ce înseamnă zona Mărginimii? Înseamnă turism, înseamnă o zonă etnografică deosebită, înseamnă o geografie deosebită, înseamnă pensiuni și cultură. Toate acestea sunt distruse prin acest proiect. Deci ceea ce faceți dumneavoastră și spuneți în concluzie că respectați tradiția – nu respectați tradiția. Această zonă nu este o zonă minieră, ci este o zonă etnografică”, a reacționat una din localnicele prezente. Poziției ei i s-au alăturat o serie de alte replici în același ton: „Sănătatea noastră nu se poate negocia… peste cadavrele noastre… dacă comunitatea zice nu, plecați acasă. E foarte simplu”.
Vezi mai jos o înregistrare a discuțiilor
Sănătatea oamenilor: va fi poluare cu fibre de azbest?
În prezentările făcute până acum, dar și la Săliște, reprezentanții MPI SA au insistat pe faptul că proiectul integrat din Mărginimea Sibiului, în cadrul căruia va fi exploatat așa-numitele roci serpentinitice nu va avea efecte negative de amploare pentru mediu și sănătatea oamenilor.
Au descris că în cariera de la Rășinari „înainte de pușcare, fiecare front de lucru se stropește”, iar concasorul în care vor fi sparte rocile dislocate o să fie amplasat într-o zonă „înconjurată de perdele de ceață”. La uzina de prelucrare propusă în zona Amnașului – unde materia brută va ajunge cu camioane „acoperite” -, măcinarea rocilor ar urma făcută într-un mediu umed, apa utilizată ar urma reciclată spre a fi refolosită, iar halele de prelucrare ar urma să aibă filtre. „Singurele emisii care o să iasă în atmosferă sunt vapori”, au declarat reprezentanții MPI.
Prezentarea companiei cu sediul în București a fost tratată cu întrebări cât se poate de tehnice din partea cetățenilor participanți. O parte dintre aceștia au insistat pe potențialele fibre de azbest care au fost descoperite în zonele carierelor din serpentinit din Europa. „Sunt studii făcute la 20 de ani după închiderea exploatărilor și rezultă un nivel de azbest foarte ridicat, toxic”, a arătat unul dintre localnici. El a abordat, astfel, unul dintre cele mai sensibile aspecte ale unei exploatări precum cea propusă în Mărginimea Sibiului: cea a dispersiei potențialelor fibre de azbest pe o rază de până la 10 km. Pentru că principala problemă documentată la carierele deschise în roci serpentinitice nu are legătură cu metalul extras, ci cu roca: serpentinitul conține frecvent azbest natural, iar spargerea și transportul lui eliberează fibre în aer. Acestea sunt invizibile, ajung în plămâni și nu pot fi eliminate, iar inflamația cronică pe care o produc duce în timp la cancer pulmonar.
Reprezentanții MPI susțin că nu au descoperit urme de azbest natural la Rășinari. „ În perioada 2017-2020 s-a făcut etapa de cercetare geologică. S-au făcut zeci de foraje. Din fiecare foraj s-a luat acel sâmbure de piatră, s-a tăiat în două, s-a trimis la laborator, s-au analizat 48 de elemente și nu are azbest sau alte metale care o să zboare prin aer”, au răspuns reprezentanții MPI. Aceștia au arătat că studiile au fost făcute de către Agenția Națională de Resurse Minerale, de reprezentanții Facultății de Geologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai de la Cluj și de cei ai Institutului de Geologie.
„Sunt experți plătiți de dumneavoastră. Nu sunt experți independenți”, a fost una din reacțiile care a urmat din sală. Reacția a fost pusă pe seama faptului că forajele invocate de cei de la MPI nu au cum să pună în evidență prezența sau absența azbestului, care nu este un element chimic, ci o formă de cristalizare. Iar discuțiile opoziției tehnice din partea cetățenilor au mers și mai în profunzime, invocându-se faptul că cercetările geologică din invocate de MPI au avut ca obiectiv stabilirea cantității și a calității minereului pentru obținerea licenței. Un obiectiv total diferit față de cel al evaluării prezenței azbestului natural, evaluare care implică alte protocoale și alte tipuri de analize de laborator. „Este ca și cum ai spune că ai pus pe cântar o piatră, ca să vezi ce culoare are”.
Un medic din Cristian, prezent la discuțiile de la Săliște, a arătat că discuția trebuie clarificată în detaliu. „Românii în mod particular au un grad de poluare, de contaminare deja foarte mare, cu care noi ca medici ne luptăm ca să restabilim sănătatea populației. Deci este deja foarte greu. E o problemă de tehnologie care trebuie să fie publicată și la care noi să avem acces, să vedem și noi dacă e totul ok”.
Cine sunt investitorii? Legături cu Roșia Montană
Andra Mineral Holding SRL (49,22%), Predeal Investiții SRL (24,15%), Novel Ventures SRL (18,18%), Inteprid GEM SRL (6,45%) și Managold SRL (2%) sunt – conform datelor Oficiului Registrului Comerțului – acționarii Mineral Proiect Invest SA.
Societatea a înregistrat cifre de afaceri modeste (45.000 de lei a fost în 2022, cea mai mare raportată în ultimii 14 ani), iar numărul angajaților în fiecare din ultimii zece ani nu a depășit 2 (anul trecut societatea a avut un singur angajat).
Acesta este contextul în care cetățenii prezenți la Săliște și-au exprimat cât se poate de vocal lipsa de încredere în experiența companiei. „Ce experiență deține societatea pe care o reprezentați sau conglomeratul de societăți? În acest domeniu, ce ați exploatat, cât ați exploatat, cât ați procesat și rezultatul după 20-30 de ani?”
Reprezentanții MPI Magnesium au arătat că în România nu există expertiză pentru astfel de proiecte. „Eu am experiență de 20 de ani în minerit și ingineria mediului. Proiectarea uzinei se face cu experți din Austria și Germania”.
Însă numele persoanelor din spatele companiilor acționare la MPI SA, duc la legături inclusiv cu proiectul Roșia Montană. „În lanțul de acționari și administratori ai MPI îi regăsim pe Dragoș Tănase și Nicolae Suciu, directorii Gabriel Resources și RMGC, compania canadiană, respectiv subsidiara ei din România, care au încercat să exploateze aurul de la Roșia Montană”, arată jurnalistul Mihai Goțiu într-un articol publicat pe RomâniaCurata.ro.
Mai mult, unul dintre principalele nume din spatele proiectului este cel al lui Dragoș Bîlteanu, om de afaceri condamnat în 2019 „la 3 ani de închisoare cu suspendare, cu recunoașterea faptei, pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire cu rea-credință a creditului sau bunurilor societăților Industrialexport și SIF1, precum și pentru 3 infracțiuni de manipulare a pieței de capital”, după cum arată jurnaliștii publicației Profit.ro.
„Zona Mărginimii va fi distrusă”
În cadrul dezbaterii de la Săliște, oamenii au cerut să afle și care este poziția primarului orașului, Horațiu Răcuciu. „Orice chestiune care ține de dezvoltare trebuie analizată. La final se va decide. Dacă e o chestiune care să fie nocivă populației, cu siguranță ne vom opune. Dar ca să evaluăm lucrul ăsta, lucrurile trebuie analizate din perspectiva unor documente. Nu e o chestiune care să se hotărască astăzi, în niciun caz”, a răspuns primarul Horațiu Răcuciu.
Fost primar al orașului, Teodor Banciu, susține însă că administrația locală a efectuat deja pași favorabili investiției. Și invocă o ședință a Consiliului local Săliște din luna aprilie a acestui an, în cadrul căreia Horațiu Răcuciu a prezentat scrisoare de intenție a MPI Magnesium, privind concesionarea unui teren în vederea dezvoltării unei unități industriale. „Consiliul în unanimitate este de acord să dea curs acestui demers și pregătirea documentației de licitație”, se arată în procesul verbal al ședinței, publicat pe site-ul administrației din Săliște.
Fostul primar consideră că actualul edil nu ar trebui să cedeze presiunilor investitorilor. „Și au am fost primar și am avut presiuni din partea unor industrii poluante. Mai bine o dezvoltare mai înceată cu industrie nepoluantă. Ceea ce se propune la noi, în Mărginime acum, este una dintre cele mai poluante industrii din lume. Zona Mărginimii va fi distrusă, va fi mai rău decât la Copșa Mică. Noi trebuie să ne apărăm zona aceasta verde”, spune Teodor Banciu.
După discuția de la Săliște, primăria din localitate a emis un anunț public prin care respinge luarea vreunei decizii în ceea ce privește concesionarea vreunui teren. „Urmează ca, în perioada următoare, să fie analizat proiectul, apoi vor avea loc dezbateri publice, în care locuitorii zonei își pot susține opiniile, iar ulterior va fi luată o decizie, în cadrul Consiliului Local, cu privire la oportunitatea sau nu de deschidere a unei astfel de uzine la Săliște”, se arată în anunțul administrației locale.
Beneficii?
Despre beneficiile pe care implementarea unui astfel de proiect le-ar putea aduce comunității, reacțiile din cadrul discuțiilor de la Săliște au fost de respingere. „ În partea de studiu de fezabilitate noi am încercat să modelăm și să cuantificăm în ce măsură beneficiile rezultate din proiect pot să rămână și la dumneavoastră în comunitate. Am identificat o serie de servicii care pot fi, pe lângă locurile de muncă directe și indirecte, cele de transport, logistică, mentenanță, servicii de laborator, serviciile suport”, au arătat reprezentanții MPI SA. Explicând că printre serviciile suport se numără și cele de curățenie, replicile din sală au devenit acide. „ Paznici, femei de serviciu… dumneavoastră aveți impresia că Mărginimea e o zonă defavorizată, muritoare de foame?”
Primarul Răcuciu a completat că investiția va genera și venituri din impozitul pe investiții și din cele pe proprietate sau redevență, de exemplu. „Dar deocamdată n-avem niciun raport de evaluare ca să știm cât ar fi. Nu s-au materializat lucrurile astea și nu le putem cuantifica”, a răspuns primarul.
Reacții în creștere pe rețelele sociale
Departe de a convinge localnicii, discuțiile de la Săliște au generat numeroase reacții pe rețelele sociale de la locuitorii Mărginimii. Oamenii au început să interogheze diferitele platforme de inteligență artificială, cu ajutorul cărora diseminează informații despre procesele tehnologice pe care le implică o investiție precum cea în discuție și mai ales efectele asupra mediului și sănătății populației. Totodată, este pus în discuție impactul asupra oieritului și pășunilor unde sunt crescute animalele, precum și asupra industriei ospitalității care s-a dezvolat în Mărginime. Oamenii au început chiar să distribuie liste de semnături, pe care să le completeze în vederea opoziției față de acest proiect.
Solicitați referitor la aceste discuții care s-au împrăștiat și pe rețelele sociale, reprezentanții MPI spun că au oferit și vor pregăti răspunsuri pentru fiecare întrebare sau nelămurire în parte. „În ultimele ore s-au format mai multe grupuri de discuție în social media pe tema proiectului, iar o serie de întrebări și solicitări sunt transmise simultan către primăriile din zonă, către presă și direct către noi. Încercăm să le luăm pe rând și să răspundem punctual și documentat tuturor întrebărilor, mai ales că unele dintre subiectele ridicate sunt tehnice și vrem ca informațiile pe care le comunicăm să fie cât mai clare și corecte. Pregătim inclusiv o secțiune dedicată pe site-ul MPI, în care vom publica răspunsuri la întrebările apărute în această perioadă și vom explica mai clar etapele proiectului și ale procesului de autorizare”, transmite Radu Petrescu, din partea MPI Magnesium, pentru cititorii TurnulSfatului.ro
El mai amintește că „obținerea licenței de exploatare nu înseamnă că pot începe lucrările, urmând procedurile de evaluare de mediu și autorizare”.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Investigații, Administrație
Alătură-te comunității
34 de răspunsuri
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici. -
Acu am citit ce-i cu rocile alea „roci serpentinitice” , e napsa rau ( pot conține în mod natural minerale fibroase, inclusiv: crisotil — o formă de azbest; tremolit; actinolit.), da nu numa pentru Rasinari e naspa pentru Sibiu daca porneste, se terina cu toata zona turistica nimeni nu vine la munte sa moara de azbestoza, cate-odata ma intreb ce au in cap astia de la mediu… pe aia de la arena platos nu-i lasa sa taie un copac sa faca partii mai mari sau sa se extinda si pe asti aii lasa sa omoare oamenii judetuli
-
Nici macar descrierea procesului tehnologic nu are logica, sau ei cred ca discuta cu primate:
„măcinarea rocilor ar urma făcută într-un mediu umed, apa utilizată ar urma reciclată”
Ca rocile (sau alt minereu / pulbere) sa nu faca praf ele sunt umezite, ok. Apa intra astfel la propriu in produs.
Cum poate fi reciclata apa de pe rocile umede/ude? Imposibil!
Iar „perdele de ceață” au doar o functionalitate cel mult partiala, chiar zero daca bate sau adie vantul. Astfel praful (nu stim cat de toxic) o sa fie liber sa ajunga in zone locuite. -
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Asta este o manipulare prin generalizare și caricaturizare: iei opinii diferite, ale unor oameni diferiți, le pui în gura aceluiași „român mândru” imaginar și apoi concluzionezi că întreaga comunitate este ipocrită sau incapabilă să înțeleagă problema. Faptul că oamenii vor energie, infrastructură, dezvoltare și prețuri accesibile nu înseamnă că trebuie să accepte automat orice proiect, în orice condiții și cu orice riscuri pentru apă, terenuri, gospodării și economia locală. Poți susține dezvoltarea și, în același timp, să ceri transparență, garanții, despăgubiri și dovezi clare că beneficiile pentru comunitate justifică riscurile. Asta nu este contradicție, ci o întrebare legitimă despre cine beneficiază și cine suportă costurile.
-
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Când argumentele lipsesc, apar insultele și citatele celebre puse în slujba lor. Să-i numești „proști” și „înapoiați” pe oamenii care își pun întrebări despre apă, terenuri, proprietăți și viitorul comunității nu demonstrează că proiectul este bun și nici că riscurile sunt acceptabile. Dacă exploatarea este într-adevăr atât de benefică, răspundeți cu cifre și fapte: ce câștigă concret comunitatea, ce garanții financiare există, cine răspunde pentru eventualele pagube și cum vor fi despăgubiți oamenii? Asta ar fi o dezbatere serioasă. Restul sunt doar insulte menite să mute discuția de la întrebările care contează.
-
Sa fim seriosi! Aici in Marginime, cel mai sarac locuitor are macar un 50.000 euro pusi deoparte la saltea. Marginimea nu a cunoscut niciodata saracia, sa nu uitam ca habsburgii veneau la noi in sec. XVIIII sa ii invatam sa numere bani pentru ca ei nu stiau si se incurcau fiind mai lenti in gandire. Astia de vor sa extraga nu stiu ce, sa mearga in zone defavorizate vai de capul lor, ca in Arhitecti, sa se bucure si oamenii aceia de putina bunastare.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Versurile lu’ Yoni=lucru slab.La budapest o fost raia turceasca 200 de ani.Poate zici de vienezi…Oricum si orice ar fi e o muscatura de c.r gratuita a neamului care e stapan aici.Noroc ca nu va baga nimeni in seama pe 200,hai 201, catzi otzi fi d-astia provinciali alogeni suparati pe Romania ..Fa un cd,dvd,ups cu placa asta soioasa cu acelasi slogan rezultat dintr-un neuron…
-
-
-
NU se poate trece peste interesele comunitatilor locale!! De asta suntem in UE nu in uniunea Eurasiatica a lui Putin!!
Niste securisti carora nu le-a iesit tunul de la Rosia Montana s-au repliat pe ceva mai mic, mai accesibil.
Va vom sta in gat baieti!Cei care vorbesc despre dezvoltare economica sunt niste „idioti utili” (termen tehnic, va rog nu moderati). Salistea si Rasinariul au traditie antreprenoriala locala prin sutele de familii care au furnizat zeci de mii de tone de branza in epoca in care magazinele erau goale!
Pensiunile si turismul sunt mai noi dar nu mai putin valoroase!
Nimeni nu ar manca telemea de Copsa Mica ! Si nici nu ar merge sa stea intr-o pensiune acolo!-
Foarte bine spus. Comunitățile locale nu trebuie să stea în genunchi doar pentru că cineva încearcă să le impună de sus ce ar trebui să accepte în numele unei presupuse „dezvoltări”. Oamenii de aici au muncit și au construit generații întregi, au trecut prin vremuri și regimuri grele și au știut să-și apere pământul, gospodăriile și modul de viață. Dezvoltarea nu înseamnă să sacrifici agricultura, turismul, proprietățile și resursele de apă ale unei comunități fără garanții și beneficii clare pentru cei care trăiesc acolo.
-
-
-
Presa de propagandă de la Turnul Sfatului, care până mai ieri prezenta cu mare fast proiectul MPI drept extraordinar de benefic pentru comunitate și crea impresia că oamenii aplaudă în cor deschiderea unei mine de magneziu în mijlocul satului, pare acum brusc uimită că există opoziție. O publicație care, în opinia mea, cenzurează comentariile ce exprimă clar nemulțumirea oamenilor, iar apoi se declară surprinsă de existența acestei nemulțumiri, își pierde inevitabil credibilitatea. Impresia pe care mi-o lăsați este aceea a unei prese de carton, preocupată mai degrabă să apere anumite interese decât să prezinte toate vocile comunității. Turnul Sfatului nu mai reprezintă o sursă pe care să o poată lua cineva în serios sau în considerare.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Eu nu mai am incredere in ce se promite pe un proiect si cum se finalizeaza acel proiect. Exemple sunt multe si in infrastructura si in electorale si in domeniul constructiilor si in modificari de mediu, peste tot in tara asta se promit standarde numai pentru a se aproba proiectul apoi legea e respectata numai din buzunar! Stim foarte bine cum inclusiv autoritatile apara mai degraba interesele beneficiarul (pentru ca la noi spaga si santajele fac parte din cultura) si nu interesele populatiei, protectia mediului, chiar protejarea sanatatii oamenilor in unele cazuri! Deci, cea mai buna varianta este sa nu se accepte acest proiect de catre oamenii locului, chiar daca autoritatile vor aproba! Mai pe scurt: suntem o tara plina de coruptie incat orice proiect nu prezinta siguranta pentru populatie!
-
E usor sa identifici postaceala. Au impresia despre oamenii din zona ca sunt needucati la fel cum au avut si cei de la MPI, ca apoi sa aiba o surpriza. Sa fie, oare, din aceeasi sursa? Cand oamenii pun intrebari pertinente si cer transparenta (cand aceasta nu a existat de la bun inceput), iar compania isi bate joc de aceste cerinte, poti avea vreo garantie ca va exista “green mining”?
Dezvoltarea se face cu respect fata de cetateni si sanatatea lor. Aceasta dezvoltare a inceput cu ascunzisuri.
-
Riscurile pentru sanatatea localnicilor si riscurile contaminarii apelor si poluarii aerului sunt majore la o astfel de exploatare atat de proximala zonelor habitate. Impactul asupra mediului si peisajului si turismului si traiului localnicilor trebuie considerat. Benificiile si riscurile trebuiesc sa fie clare si garantiile protectiei mediului sunt imperative. Daca exploatarea altereaza o zona turistica, un ecositem, atunci nu cred ca se poate risca. Praful toxic, poluarea fonica, poluarea mediului si a apelor sunt riscuri foarte reale. Merita sa ne distrugem natura, linistea, sanatatea ? Cine garanteaza protectia populatiei?
-
Daca nu se face…De ce nu se face! Daca se face…De ce se face! Toti vor bani pentru scoli si spitale si sistem medical gratuit( fara sa contribuie aproape deloc la el) dar cand e vorba de scos bani din acest gen de proiecte incep toti sa faca spume la gura! Nu mai bine mai dati o data pe la scoala ca prin marginime si mai ales in Rasinari, in afara sa va dati cu toporul in cap nu prea exista alta preocupare! Avea dreptate Brancusi „„V-am lăsat săraci și proști și vă găsesc și mai săraci și mai proști” !!!!
-
Toate ca toate. Sa presupunem ca totul o sa se desfasoare in conditii perfecte(desi nu exista asa ceva), de la mina in sine, pana la procesarea minereului. Cum o sa fie transportat acest minereu? O sa fie teleportat? NU! O sa fie transportat cu camioanele. PE unde o sa fie transportat, fiins vorba de zona muntoasa? Pe drumurile existente. Pe unde sunt aceste drumuri, care si asa sunt mici si inguste? Printre casele oamenilor, case vechi care oricum nu au fost gandite sa reziste la vibratiile si trepidatiile pe care o sa le produca camioanele care o sa treaca pe acolo. Cine o sa suporte pagubele la toate casele din zonele pe unde trec camioanele? Cine crede ca acele camioane o sa fie etanse? Eu unul, nu cred asa ceva! In afara de asta, din zone de incarcare se pleaca cu tot felulul de chestii pe roti, care o sa fie imprastiate pe tot traseul. Stici ce o sa fie pe roti? Pamant din zona de exploatare! Ce contine acel pamant? Exact acele particule periculoase de care se fereste lumea. 😉
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Eu personal nu înțeleg de ce se plâng stimabilii. Ca sunt prea puțini? Dacă ar fi mai mulți ar avea…
Ori e giratoriu, ori nu mai e… Să se hotărască geniile de pe Revoluției. Știți cum e vorba aia: dacă…
Sa nu uitam ca am avut acea presemnalizare inainte de intersectii in functie de directia de urmat dupa intersectii, doar…
asta din cauza ca lumea vine la lucru din locuri din oras de unde nu au autobuz direct la ore…
Sensurile giratorii au fost inventate ptr.fluidizarea traficului,semafoarele au fost inlocuite cu aceste sensuri giratorii,nu poti pune din metru in metru…
Citește și
-
Mai multe organizații de mediu cer revocarea licenței miniere de la Rășinari. Compania răspunde: mina este una, uzina de la Săliște este un proiect separatȘtefan Dobre6 octombrie 2026Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch România cer Autorității miniere să anuleze licența de exploatare din perimetrul Valea Dobra, Rășinari . Ele acuză compania Mineral Proiect Invest (MPI) că a licențiat o simplă carieră de piatră, deși pregătește un -
Referendum la Rășinari în 8 noiembrie, dacă propunerea primarului trece de Consiliul Local. „Sunteți de acord cu exploatarea minieră de pe Valea Dobra?”Silvana Armat29 septembrie 2026Consiliul Local Rășinari se reunește miercuri, 30 septembrie, de la ora 8.30, într-o ședință de îndată în care consilierii vor vota proiectul de hotărâre inițiat de primarul Bogdan Bucur pentru organizarea unui referendum local privind exploatarea de pe Valea Dobra.
Cele mai citite știri
-
Independența Sibiu a fost vândută unui nou acționar majoritar: familia Timofte, din Cluj. Chirii de un milion de euro în jumătate de anTraian Deleanu7 octombrie 2026Pachetul majoritar de acțiuni al fostei fabrici Independența, transformată în ultimii ani în societate de închiriere de diferite spații, a fost vândut unei companii din Cluj, controlată de Andrei și Mircea Timofte. Publicitate Publicitate Reprezentanții Transilvania Investments Alliance SA – -
7 minute. Atât a fost nevoie ca scânteile unei baterii aruncate aiurea să se transforme într-un incendiu major la stația de sortare deșeuriSilvana Armat7 octombrie 2026O filmare publicată de SOMA arată momentul în care s-a aprins balotul de la care a pornit incendiul de la stația de sortare din Rusciori. În acea zonă nu mai lucrase nimeni de aproximativ șase ore, iar compania le cere -
Cât vor plăti consumatorii casnici pentru energia electrică?Dumitru Chisăliță7 octombrie 2026Pentru ofertele casnice noi pe 12 luni, emise în toamna lui 2026, AEI a realizat o reevaluare a estimărilor realizate în august 2026 ca urmare a prelungirii situației de alertă pe piața de energie electrică mult peste estimările inițiale și -
Arhitectul-șef al Sibiului: „Majoritatea avea impresia că arhitectul e un fel de inginer”. Cum s-a schimbat în ultimele decenii felul în care e privită profesiaAndrei Pleșa7 octombrie 2026Rolul arhitectului e tot mai bine înțeles de cei care își construiesc o casă sau amenajează un spațiu, iar profesia, marginalizată în comunism, și-a recăpătat treptat statutul după 1990. Așa vede lucrurile Marius Jivan, arhitectul-șef al Primăriei Sibiu. El a
Lasă un răspuns