Procurorul Revoluției din `89, despre dosarul bazinului de la Sibiu: „Nu am fost de acord cu aproape nimic din acea soluție. Foarte mulți ar fi meritat să suporte rigorile legii”

Fostul procuror militar Cătălin Ranco Pițu, care a semnat rechizitoriul în Dosarul Revoluției, spune că nu a fost de acord cu soluția prin care, în 2010, a fost închis dosarul celor ținuți în bazinul școlii militare din Sibiu. Când a preluat însă Dosarul Revoluției, în 2016, nu l-a putut redeschide, pentru că soluția era definitivă. „E păcat că așa s-a întâmplat”, a spus el joi seara, la Biblioteca ASTRA, unde și-a prezentat cartea „Teroriștii din decembrie 1989. Mituri și manipulări”.

La lansare au venit revoluționari, foști milițieni, dar și o parte dintre sibienii reținuți în timpul evenimentelor din decembrie 1989 în bazinul Academiei Forțelor Terestre. Discuția a durat aproape trei ore, iar de multe ori oamenii au vorbit unii peste alții, fiecare cu versiunea lui despre ce s-a întâmplat, de fapt, în decembrie 1989.

Întrebarea despre dosarul bazinului a venit din sală. Cineva a spus că Sibiul e singurul oraș în care nimeni nu a fost găsit vinovat pentru ce s-a întâmplat atunci, pentru că nimeni n-a fost pedepsit. Cătălin Ranco Pițu a declarat că dosarul în care a fost cercetată situația de la Sibiu, inclusiv cea a bazinului, și care a fost închis în 2010 este un caz cu care nu este de acord.

„O pot spune acum pentru că nu mai sunt activ ca procuror. Nu am fost de acord cu aproape nimic din acea soluție, chiar dacă a fost dată de unii colegi de-ai mei. Pe de altă parte, conform legii, acea soluție se bucura de autoritate de lucru judecat, peste care un magistrat care respectă legea nu poate trece. Am fost nevoit să accept această situație. Este păcat că așa s-a întâmplat, pentru că foarte mulți ar fi meritat să suporte rigorile legii, pentru că au săvârșit niște abuzuri. Justiția română nu a putut sau nu a vrut să intervină.”

„Vă cunosc parțial din documente”

Pițu a plecat din magistratură după 26 de ani și a vorbit publicului de la Sibiu în picioare. „Nu cred că vreodată am avut un auditoriu mai avizat. Vă cunosc parțial pe cei aflați în fața mea din documentele pe care le-am citit”. Situația de la Sibiu și, mai ales cea a oamenilor reținuți atunci, este unică într-un mod negativ.

Moderatorul discuției, regizorul Cornel Mihalache, a întrebat în sală câte persoane au fost ținute în bazinul școlii militare sau în sala de sport. S-au ridicat multe mâini. Cartea lui Pițu susține că teroriștii din decembrie 1989 nu au existat. Mihalache a punctat și faptul că, dacă s-ar înțelege ce s-a întâmplat la Sibiu în decembrie, s-ar înțelege ce s-a întâmplat în toată țara. Cartea a fost prezentată de istoricul Adrian Boda.

„Sibiul nu merită să fie tratat ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic”

La un moment dat, discuția a devenit aprinsă și persoane din public încercau să își expună, în același timp, punctele de vedere și trăirile personale. Directorul Bibliotecii, Răzvan Pop, a fost nevoit să intervină cu rugămintea de a respecta instituția.

Când a luat cuvântul Nicolae Tudosoiu, fost milițian, sala s-a liniștit. Acesta crede că orașul e neîndreptățit atunci când se vorbește despre Revoluție. „Sibiu nu merită să fie tratat așa cum a fost și este tratat. Ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic.”

El a spus că Sibiul e singurul oraș în care Miliția a trecut de partea manifestanților cât timp Ceaușescu era încă la putere, cu mesajul „Suntem cu voi” afișat pe sediu. A amintit și de faptul că, raportat la numărul de locuitori, n-a găsit alt oraș cu același număr de morți. Tudosoiu a mai susținut că, la Sibiu, șefii instituțiilor de forță și-au părăsit subordonații. Un alt fost ofițer de miliție, care în decembrie 1989 conducea grupa operativă a inspectoratului, l-a contrazis. „N-au părăsit comanda, că eu tot la telefoane vorbeam cu ei. Ei și-au văzut de comandă din altă parte. E prietenul meu, dar nu pot fi de acord”.

Rombacul de pe 20 decembrie

S-a adus în discuție și avionul Rombac care a aterizat la Sibiu pe 20 decembrie 1989. „Cine a venit cu Rombacul sau cine l-a trimis aici, la Sibiu, știa în clipa aia ce se va întâmpla peste o zi, două, trei”, a întrebat Cornel Mihalache.

Pițu a confirmat că avionul a existat și că doar în acea zi a fost folosit Rombacul pe ruta București – Sibiu, dar spune că nu există niciun document despre o misiune militară la Sibiu. „Din perspectiva adevărului absolut, sunt indicii suficiente care să ne facă să tragem concluzia că un grup suspect este foarte posibil să fi fost trimis la Sibiu”. Fără documente noi, a adăugat el, nu se va ști sigur cine erau și de ce au venit.

Seara a mai adus și alte povești și întrebări. Ion Ungureanu, unul dintre cei care au vorbit mulțimii de pe Casa de Cultură a Sindicatelor în decembrie 1989, a povestit cum a fost pornită asociația Sibiu Decembrie ’89, iar revoluționarul Bleahu s-a plâns că în filmul „Libertate” apare cu numele lui și cu o armă în mână, deși spune că nu a avut armă. S-a discutat despre ce înseamnă, de fapt, „terorist”, iar Pițu a spus că până la 22 decembrie se poate vorbi despre un „terorism de stat”, al celor care au tras în populație la ordinul lui Ceaușescu.

Un fost profesor și director al Liceului Energetic a întrebat de ce aceste lucruri nu ajung în cărțile de istorie, iar Adrian Boda a răspuns că istoricii nu au acces la documente. Pițu a mai spus că după Revoluție au fost condamnați 25 de generali, așa că „dreptate s-a făcut, doar că parțial”.