Publicitate
Publicitate
Publicitate - SOMA Sibiu

Autostrada Sibiu-Pitești ar putea fi gata în 2030-2031. Valea Oltului, punctul critic. Horațiu Cosma: „Acolo va fi dată ora exactă a finalizării proiectului”

Raluca Budușan
0
foto Horațiu Cosma / Facebook
foto Horațiu Cosma / Facebook

Autostrada Sibiu-Pitești ar putea fi finalizată integral în jurul anului 2030, după ce toate sectoarele proiectului vor intra efectiv în șantier. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat într-un interviu acordat HotNews că autoritățile se așteaptă să obțină în această toamnă acordul de mediu revizuit, iar ulterior să emită ultimele autorizații de construire necesare pentru ca lucrările să se desfășoare pe întreaga autostradă.

Publicitate
Publicitate

Potrivit lui Horațiu Cosma, termenul realist pentru finalizarea celor aproximativ 120 de kilometri ai Autostrăzii Sibiu-Pitești este de circa patru ani din momentul în care întregul proiect va fi deblocat, ținând cont însă că o parte din lucrări sunt deja în execuție.

„În această toamnă” este termenul indicat de secretarul de stat pentru acordul de mediu revizuit. Documentația a fost depusă de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, proiectanți și constructori la Ministerul Mediului. După obținerea acordului, Ministerul Transporturilor ar urma să emită ultimele autorizații de construire.

Astfel, autoritățile estimează că în această toamnă se va putea lucra efectiv pe toată lungimea Autostrăzii Sibiu-Pitești.

Termen realist 2030, cu posibilitatea ca lucrările să se prelungească până în 2031

Cosma a apreciat că, deși proiectul este unul extrem de dificil din punct de vedere tehnic, un termen de aproximativ patru ani pentru finalizarea lucrărilor este realist.

Autostrada traversează zona montană a Carpaților și presupune construirea a zeci de kilometri de viaducte și poduri, precum și a mai multor tuneluri. Doar pe sectorul montan sunt prevăzuți aproximativ 20 de kilometri de viaducte și peste 7-8 kilometri de tuneluri.

Secretarul de stat a admis însă că pot apărea probleme neprevăzute.

„Evident, pot apărea surprize”, a explicat Cosma, adăugând că speră ca lucrările să avanseze mai rapid decât estimările actuale.

În scenariul prezentat în interviul HotNews, autostrada ar urma să fie gata în jurul anului 2030, iar dacă apar probleme neprevăzute, termenul ar putea ajunge în zona 2030-2031.

Valea Oltului, punctul critic al întregului proiect

Una dintre cele mai importante informații prezentate de secretarul de stat este că sectorul de pe Valea Oltului va fi, cel mai probabil, zona care va dicta termenul final al întregii autostrăzi.

Acolo autostrada, calea ferată, DN7 și râul Olt se află în imediata apropiere, iar spațiul disponibil pentru lucrări este foarte redus. În plus, există riscul unor destabilizări ale versanților, autoritățile confruntându-se deja cu căderi de pietre.

Horațiu Cosma Captura ecran

„Acolo va fi dată ora exactă a finalizării proiectului”, a spus Cosma.

Pe această secțiune sunt prevăzute mai multe tuneluri și viaducte. Tunelul Robești, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, a fost deja străpuns. Lucrările continuă acum cu hidroizolația, armarea și betonarea.

La Boița se lucrează la alte două tuneluri, iar unul dintre ele a fost străpuns pe una dintre galerii și urma să fie străpuns și pe cea de-a doua.

La Câineni va fi construit un tunel de aproximativ 1,5 kilometri, care va ieși direct către un pod peste calea ferată, DN7 și Olt, într-o zonă pe care Cosma o descrie drept una dintre cele mai spectaculoase ale viitoarei autostrăzi.

Fără o nouă închidere totală a Văii Oltului, dacă planurile actuale sunt respectate

Un alt mesaj important pentru șoferi este că autoritățile nu își propun o nouă închidere integrală a Văii Oltului, după cea din 2024.

Lucrările de pe anumite porțiuni vor impune însă restricții temporare. În special între Boița și Lazaret, unde autostrada se află foarte aproape de DN7, lucrările de pe versanți vor trebui realizate astfel încât să nu fie pusă în pericol circulația.

„Noi o să ne propunem să o ținem deschisă și să fie cât mai puține restricții pe drumul național”, a declarat secretarul de stat.

Cosma a explicat că DN7 este una dintre principalele rute economice pentru traversarea Carpaților și că alternativele pentru traficul greu sunt puține.

Tunelul Poiana: TBM-ul va începe forajul în decembrie

Pe secțiunea 3, constructorul italian pregătește o soluție tehnică fără precedent pentru autostrăzile din România: folosirea unei mașini de forat tuneluri TBM (Tunnel Boring Machine) pentru tunelul Poiana.

Publicitate

Tunelul va avea aproximativ 1,7 kilometri, iar TBM-ul are un diametru de circa 12 metri, fiind prezentat de Cosma drept cel mai mare astfel de utilaj aflat în România.

Potrivit declarațiilor făcute pentru HotNews, primele componente ale TBM-ului urmau să înceapă să fie transportate spre șantier la începutul lunii septembrie, iar forarea efectivă este estimată pentru începutul lunii decembrie.

Utilajul va lucra practic continuu după pornire. Cosma estimează un ritm de aproximativ 10-15 metri pe zi, ceea ce ar permite forarea unei galerii de 1,7 kilometri în aproximativ șase luni. După finalizarea primei galerii, utilajul va fi repoziționat și va fora și cea de-a doua.

Secretarul de stat a subliniat însă că momentul în care TBM-ul „vede luminița” la capătul tunelului nu înseamnă că tunelul este gata pentru trafic. După străpungere urmează hidroizolația, lucrările de betonare, instalațiile, ventilația și celelalte sisteme tehnice. Pentru un tunel lung, această etapă poate dura aproximativ încă un an.

Primul tunel rutier de autostradă din România, aproape de inaugurare

Pe secțiunea 4, între Curtea de Argeș și Tigveni, autoritățile se pregătesc să deschidă circulația pe primul tunel forat de autostradă din România.

Cosma a indicat sfârșitul lunii septembrie drept termen estimat pentru finalizarea și deschiderea acestui sector, cu o marjă de câteva zile în funcție de testele care trebuie făcute împreună cu ISU și celelalte instituții.

Tunelul va beneficia de sisteme de siguranță, ventilație, comunicații și galerii de evacuare.

Sectorul are doar aproximativ 10 kilometri, dar va scurta și facilita deplasarea dintre zona Pitești-Curtea de Argeș și Valea Oltului.

Problemele de proiectare au întârziat lucrările montane

Una dintre explicațiile oferite de Horațiu Cosma pentru întârzierile istorice ale proiectului este faptul că studiile inițiale nu au oferit o imagine suficient de exactă a terenului.

Potrivit acestuia, atunci când constructorii au făcut investigațiile detaliate și măsurătorile topografice, au descoperit diferențe importante între traseul proiectat în urmă cu mai mulți ani și situația reală din teren.

În anumite zone au fost descoperite inclusiv alunecări de teren la adâncime, ceea ce a făcut imposibilă păstrarea traseului inițial.

Un exemplu este pe secțiunea 3, unde traseul a fost modificat pe o lungime de peste un kilometru și a fost aleasă soluția construirii unui viaduct.

Cosma susține că actuala revizuire a acordului de mediu este necesară tocmai pentru că autostrada care urmează să fie construită în teren este diferită în anumite zone de cea prevăzută în proiectul inițial.

Finanțarea este asigurată, inclusiv după 2027

Secretarul de stat a dat asigurări și că Autostrada Sibiu-Pitești are finanțarea asigurată.

Proiectul este finanțat în actualul exercițiu financiar european 2021-2027, iar autoritățile intenționează să folosească procedura de „fazare” pentru lucrările care vor continua după 2027.

„Sibiu-Pitești e prioritatea zero a României în materie de transport rutier”, a declarat Cosma.

Acesta a mai spus că plățile către constructori sunt la zi și că există bani inclusiv pentru rezervele de implementare necesare în cazul unor modificări de soluții sau al unor probleme apărute în timpul lucrărilor.

Prin urmare, potrivit Ministerului Transporturilor, trecerea din actualul exercițiu financiar în următorul nu ar trebui să producă o întrerupere a finanțării.

Drumuri de legătură încă nefinalizate în zona Tigveni

O problemă care va rămâne după deschiderea secțiunii Curtea de Argeș-Tigveni este infrastructura rutieră de legătură.

DN73C, care preia traficul din zona nodului Tigveni, nu este încă modernizat la standardele unei infrastructuri de acces la autostradă. Autoritățile au în plan modernizarea acestuia și construirea unei centuri de aproximativ doi kilometri la Tigveni.

În paralel, sunt pregătite și variante pe drumuri județene pentru traficul ușor, inclusiv spre Călimănești și spre zona Poiana-Sălătrucu.

Potrivit lui Cosma, în aproximativ un an-un an și ceva ar putea exista variante modernizate care să mai preia din presiunea traficului până la finalizarea întregii autostrăzi.

Mesajul lui Cosma: „Nu mai există niciun fel de turning back”

În finalul interviului acordat HotNews, Horațiu Cosma a transmis că, după ani de întârzieri și probleme de proiectare, proiectul a ajuns într-un punct în care autoritățile nu mai văd posibilă o revenire la situația de blocaj din trecut.

„Pe de o parte regret. Sunt în poziția actuală și știu, înțeleg ce s-a întâmplat în trecut. Așteptările au fost foarte mari și sunt în continuare. Și ca reprezentant al statului român, îmi pare rău că nu putem să spunem astăzi că se circulă de la un capăt la altul și putem ajunge de la București la Cluj în trei ore sau de la București la Budapesta în șase ore.

Însă e un mesaj și de optimism. Anul acesta reușim să dăm drumul la tot șantierul, să lucrăm practic de la un cap la altul al autostrăzii Sibiu-Pitești și ne asigurăm că prin tot ceea ce am făcut, prin proiectele pe care le-am aprobat, prin finanțare, nu mai există niciun fel de turning back. Ne ducem înainte, de aici vedem luminița și terminăm autostrada în următorii patru ani. Hai cinci dacă mai apar surprize neplăcute, dar eu sper că vom avea și puțin noroc în acest proces.”

Cel mai târziu în 2030-2031 trebuie să circulăm de la București la Cluj, la Timișoara, doar pe autostradă continuă”, a încheiat secretarul de stat în Ministerul transporturilor.

Finalizarea Autostrăzii Sibiu-Pitești ar însemna realizarea primei legături rutiere de mare viteză care traversează Carpații și închiderea unei componente esențiale a Coridorului IV paneuropean, asigurând continuitatea rutieră dintre sudul țării, Transilvania și vestul Europei.

Interviul de pe Hot News a fost realizat de jurnalistul Victor Cozmei.

Publicitate
Publicitate

Raluca Budușan
Raluca Budușan

Sănătate, Educație

0766 905 671

raluca[at]turnulsfatului.ro

Alătură-te comunității

Publicitate
Publicitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.

Publicitate
Publicitate