Un lector de la ULBS a câștigat cel mai important grant european pentru cercetători tineri. Va măsura 150 de ani de literatură în patru țări: „Sunt lucruri noi de descoperit, mai ales când ni se spune că totul se știe deja”

Ștefan Baghiu, lector la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), a câștigat un ERC Starting Grant în valoare de 1,5 milioane de euro, cea mai importantă finanțare europeană pentru tinerii cercetători. Cu acești bani, Baghiu împreună cu o echipă de 16 cercetători va implementa în următorii 5 ani proiectul, al cărui acronim este MEELNA, care va măsura cantitativ producția literară din România, Polonia, Ungaria și Serbia între 1867 și 2020. Este primul ERC Starting Grant din România dedicat studiilor literare, au transmis joi reprezentanții ULBS.

Odată cu MEELNA, universitatea din Sibiu ajunge să găzduiască proiecte din toate cele trei mari categorii individuale de granturi ale European Research Council (ERC): Starting, prin proiectul lui Ștefan Baghiu; Consolidator, prin proiectul lui Andrei Terian, și Advanced, prin proiectul Laviniei Stan.

Precizăm că granturile ERC reprezintă principalul program european de finanțare a cercetării, iar competiția reunește cercetători din cele mai puternice instituții academice europene, între care Oxford, Cambridge, ETH Zürich, University College London, CNRS sau Max Planck.

Performanța este cu atât mai relevantă în contextul participării încă reduse a instituțiilor din România la competițiile ERC. Proiectele câștigate și implementate în țară reprezintă o parte foarte mică din totalul finanțărilor acordate la nivel european, iar numărul lor este și mai mic în domeniile socio-umane. În studiile literare, literatura comparată și Digital Humanities, astfel de finanțări sunt excepționale, arată universitatea.

„Deși e un grant individual, el este rezultatul unui efort colectiv pe termen lung”

Ștefan Baghiu a venit la Sibiu în 2016, pentru studii doctorale, cu o temă care nu se încadra în practicile dominante ale domeniului la acel moment.

„Când am venit la Sibiu, în 2016, m-a atras aici în primul rând felul în care cercetarea de la Facultatea de Litere și Arte din ULBS se conectase deja la tot ce era mai nou și mai important în studiile literare internaționale. Am venit să urmez studiile doctorale aici pentru că aveam un proiect controversat la vremea respectivă – studiam cantitativ literatura tradusă în România în comunism, într-o perioadă în care studiile cantitative erau privite cu scepticism pentru că deviau de la traseul obișnuit al hermeneuticii literare bazate pe Close Reading. Am avut șansa să fiu coordonat de profesorul Andrei Terian, care m-a ajutat în ultimii 10 ani să mă orientez în bibliografiile teoretice contemporane și să îmi construiesc un profil academic competitiv la nivel internațional”, a declarat Ștefan Baghiu.

Cercetătorul punctează că reușita sa nu ține doar de parcursul său individual. „Acum, că am reușit să câștig acest grant de cercetare, sunt tot mai lămurit că, deși e un grant individual, care se obține de către un director de proiect care apoi își face o echipă de lucru, el este rezultatul unui efort colectiv pe termen lung. Le mulțumesc pe această cale tuturor celor care m-au încurajat, sprijinit și însoțit în ultimii ani. Sunt cu adevărat norocos să pot lucra la facultate și în universitate cu oameni pentru care cunoașterea științifică este o prioritate fundamentală – mai ales în contextul subfinanțării cercetării în România. Grupul nostru de cercetare în studiile umaniste a vizat mereu aducerea la Sibiu a unor cercetătoare și cercetători tineri valoroși, construirea de programe universitare la zi cu discuția internațională, și aplicarea continuă pentru granturi de cercetare”, a mai spus lectorul de la ULBS.

Reprezentanții ULBS precizează că Baghiu a făcut parte din echipa proiectului ERC TRANSHIROL, coordonat de Andrei Terian, și din echipe de cercetare internaționale conduse la ULBS de Franco Moretti sau Galin Tihanov. Este autorul a peste 20 de studii publicate în reviste internaționale indexate AHCI, între care Comparative Literature Studies, Humanities and Social Sciences Communications, Studies in East European Thought sau Central Europe, și a coordonat șase volume academice internaționale. Este secretar de redacție al revistei Transilvania, unde a coordonat, împreună cu Vlad Pojoga, Muzeul Digital al Romanului Românesc.

„Sper doar că acest grant este doar primul dintr-o serie în care colegele și colegii mei vor aduce la Sibiu și mai multă cercetare de calitate și prestigiu internațional. Într-o lume în care AI-ul a accelerat toate procesele de cunoaștere și în care iluzia obsolescenței e tot mai prezentă, cred că e fundamental să ne așezăm la mese de lucru colaborativ și să construim, pe domeniile noastre, modele de cunoaștere care să poată intra oricând în dialog cu cercetarea internațională. Sunt lucruri noi de descoperit, mai ales când ni se spune că totul se știe deja”, a completat cercetătorul, conform declarației transmise de ULBS.

Ce va face MEELNA: 150 de ani de literatură din patru țări, transformați în date

Proiectul pe care îl va coordona Ștefan Baghiu se numește MEELNA – Measuring East European Literary Nations: Quantitative History, Geographies of Production, and Networks of Prestige (Măsurarea națiunilor literare est-europene: istorie cantitativă, geografii ale producției și rețele de prestigiu – trad. în rom.) și își propune să trateze istoria literară a Europei Centrale și de Est ca pe un sistem măsurabil de producție culturală. Concret, proiectul urmează să transforme istoriografia literară națională tradițională și sociologia literaturii în seturi de date interoperabile și în indicatori culturali comparativi, construind o punte între științele umaniste digitale, literatura comparată și sociologia culturii, explică universitatea.

Perioada analizată este 1867-2020, iar cercetarea se concentrează pe România, Polonia, Ungaria și Serbia. Echipa urmărește modul în care traducerea, evoluția genurilor literare și rețelele spațiale au modelat apariția „națiunilor literare” într-o regiune trecută prin tranziții interimperiale, regimuri socialiste și transformări postcomuniste. Analiza este împărțită pe trei etape istorice: modernizarea interimperială (1867-1917), reorganizările postimperiale ale naționalismului (1918-1947) și transformarea socialistă de stat (1948-1989).

Rezultatul practic ar trebui să fie prima bază de date comparativă a producției literare est-europene, care să reunească romane, poezie, teatru și critică – atât opere originale, cât și traduceri – prin metadate armonizate, alături de instrumente analitice și un atlas digital al producției literare, cu acces deschis. Miza, arată universitatea, este de a explica nu doar ce autori și ce opere au devenit canonice, ci și infrastructurile, geografiile și mecanismele instituționale prin care literaturile naționale din Europa de Est s-au construit și s-au reorganizat.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Baghiu explică și legătura dintre MEELNA și proiectul ERC coordonat de Andrei Terian.

„E frumos pentru noi că acest proiect vine la Sibiu după proiectul TRANSHIROL, un ERC Consolidator coordonat de Andrei Terian. Dacă TRANSHIROL produce o istorie transnațională a literaturii române, MEELNA produce o istorie cantitativă a literaturilor central și est europene. Pe scurt, despre cum culturile naționale nu pot fi studiate izolat, ci doar prin conexiune cu lumea”, scrie cercetătorul.

El adaugă că implementarea grantului în România a fost o opțiune asumată.

„Se ia foarte greu un grant de ăsta – te bați cu universități de top din Europa și cu cercetători care au studiat la ele -, dar îți poate asigura o poziție bună la orice mare universitate din Europa și poate chiar din lume. E o alegere să îl implementezi în România. Nu e «naționalism sănătos», e pur și simplu o alegere de construcție instituțională în societatea diversă pe care o reprezinți și din care faci parte”, scrie Baghiu.

Echipa finală a proiectului urmează să fie anunțată la începutul lunii octombrie.

„E foarte greu să fii competitiv ca cercetător din România”

În aceeași postare, cercetătorul descrie și condițiile în care se face cercetare în România, pe care le consideră principalul obstacol în câștigarea mai multor astfel de granturi.

„Nu o să neg, deși am avut mereu o fărâmă de încredere că cercetarea mea contează, vestea a fost copleșitoare. E frumos să ți se valideze o obsesie, mai ales când ea e despre cum să construiești grupuri și colaborare. Dar e foarte greu să fii competitiv ca cercetător din România, din cauza unor probleme structurale: cercetarea aici e extrem de slab finanțată, salariile nu sunt atractive pentru tinerii buni, temele de dezbatere sunt mereu puțin în urmă, bibliografiile lipsesc de cele mai multe ori. Mai mult, nu există punți coerente între cercetare și societate. Nu avem programe naționale prin care rezultatele din cercetare să fie traduse în politici educaționale sau politici publice”, scrie el.

Baghiu scrie despre dificultățile practice și întrebările pe care și le pune un tânăr cercetător care intră într-o competiție internațională: „Cercetarea în Europa este produsul unei lumi «combinate și inegale», așa că atunci când vrei să faci cercetare internațională te lovești de probleme practice: ce am eu de spus mai important pentru lume decât cineva de la Oxford sau Sorbona? Cum o să concurez pentru finanțare cu universități care au bugete cât bugetul României pe cercetare? Pe cine va interesa ce am de spus despre această parte de lume dacă această parte de lume nu contează în procesele culturale și literare globale?”.

Concluzia lui, după un deceniu de lucru pe istorie literară cantitativă, e că marginalitatea poate fi transformată în avantaj. „Ne-am construit la Sibiu, la Cluj, în țară și afară grupuri de cercetare în jurul unor idei coerente și ne-am prezentat ideile la zeci de conferințe internaționale, unde am descoperit că un spațiu marginal poate deveni interesant dacă metodele cu care îl studiezi pot fi modele pentru alte studii din alte zone ale lumii”, scrie Baghiu.

Al treilea ERC pentru Sibiu, după TRANSHIROL și MULTIPAST

Amintim că primul grant ERC ajuns la Sibiu a fost obținut de profesorul Andrei Terian, în decembrie 2020, în competiția Consolidator, pentru proiectul „O istorie transnațională a literaturii române” (TRANSHIROL), în valoare de 1,45 milioane de euro. La momentul respectiv, Terian a declarat pentru Turnul Sfatului că vestea a fost neașteptată.

„A fost o veste neașteptată, nesperată. Este o competiție la care participă un număr semnificativ de cercetători și, ca să vă spun sincer, de data aceasta am aplicat mai mult cu gândul de a-mi verifica forțele. Bine, nu vreau să se înțeleagă că nu a fost o propunere serioasă, dar nu mă așteptam să câștig, așa că a fost o surpriză”, spunea atunci fostul decan al Facultății de Litere și Arte, actual prorector pentru Cercetare al ULBS. La competiția Consolidator din 2020 au fost depuse 2.506 aplicații, dintre care au fost selectate 327 de proiecte câștigătoare, iar TRANSHIROL a fost singurul grant din această linie obținut de o instituție din România.

Al doilea grant a venit în vara acestui an, prin profesoara Lavinia Stan, de la St. Francis Xavier University din Canada, care a obținut un ERC Advanced Grant pentru proiectul „MULTIPAST: Transitional Justice for Multiple Pasts”, cu ULBS drept instituție gazdă. Proiectul compară opt țări – România, Croația, Armenia, Kazahstan, Coreea de Sud, Vietnam, Tunisia și Kenya – și felul în care guvernele lor gestionează moștenirile mai multor trecuturi traumatice simultan.

Într-un amplu interviu pe care ni l-a acordat, cercetătoarea a vorbit inclusiv despre obstacolele din sistemul universitar românesc. „Sunt mai multe impedimente de care se lovesc profesorii din România. Primul, multe ore de predat într-un calendar care îi ține angrenați mai tot anul calendaristic. Măcar vacanța de vară ar trebui să aibă trei luni în care să studieze și să scrie pentru propriile teme de cercetare. În al doilea rând, universitățile nu au fonduri proprii de cercetare ca seed money pentru proiecte noi. Competițiile naționale pentru finanțare se deschid sau nu, dacă câștigi câteodată ți se dau banii cu mare întârziere, aplicațiile sunt complicate și stufoase”, declara Lavinia Stan.

Ea remarca atunci și faptul că ambele granturi ERC Advanced obținute în 2026 de cercetători români au fost câștigate de persoane din diaspora. „De vină este un întreg sistem, nu o universitate sau alta”, spunea profesoara.

Citiți aici interviul: