Cum se măsoară o tragedie, 7.300 de texte despre război și de ce Estul Europei nu e doar o periferie. Ce a rămas în urma granturilor de peste 5 milioane de euro prin care ULBS a adus patru cercetători de top la Sibiu

Acum trei ani, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) anunța că a atras la Sibiu patru cercetători de renume internațional și, odată cu ei, câteva milioane de euro pentru studiul literaturii și al teoriei literare – un domeniu despre care s-ar crede că nu aduce bani. În această vară, cele patru proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-au încheiat. Bilanțul lor, transmis de reprezentanții ULBS, arată ce înseamnă concret acei bani: un corpus digital al dramaturgiei românești integrat într-o infrastructură internațională, o carte a celui mai influent teoretician literar al momentului tradusă simultan la Sibiu și în Italia, o bază de peste 7.300 de texte despre felul în care s-a scris despre războiul din Ucraina și repoziționarea Europei de Est în marile dezbateri contemporane despre literatură, cultură și modernitate.

Cele patru proiecte au fost câștigate în cadrul celei mai ambițioase competiții de cercetare organizate până atunci în România, dedicată aducerii unor cercetători de top din străinătate în universitățile românești și finanțată din fonduri PNRR (Componenta 9, Investiția 8). Toate au fost coordonate de la Facultatea de Litere și Arte a ULBS.

Fiecare a fost condus de un cercetător cu recunoaștere internațională: italianul Franco Moretti, poloneza Katarzyna Molek-Kozakowska, bulgarul Galin Tihanov și estonianul Igor Pilșcikov.

METRA: Orice tragedie interiorizează un război civil sub forma unui conflict de familie

Unul dintre cele mai spectaculoase ca ambiție teoretică este METRA – Measuring Tragedy: Geographical Diffusion, Comparative Morphology, and Computational Analysis of European Tragic Form -, coordonat de Franco Moretti, considerat una dintre cele mai influente figuri ale studiilor literare contemporane și autorul conceptului de „lectură de la distanță” (distant reading).

Proiectul a pornit de la distincția dintre tragedie ca gen literar și tragic ca experiență a existenței. De aici, echipa – 24 de cercetători – a urmărit cum s-a transformat forma tragică în zece literaturi europene, de la engleză, franceză și germană până la maghiară și română. Ideea centrală a lui Moretti este că orice tragedie ascunde, de fapt, un conflict mai mare. „Date fiind limitele spațiului scenic, orice tragedie interiorizează un război civil sub forma unui conflict de familie”, explica universitatea încă de la lansarea proiectului.

Moretti evita să promită prea mult la început. „Sunt adeptul proiectelor ambițioase, dar nu susțin ideea de a face prea multe promisiuni la începutul unui proiect”, spunea el, într-un interviu acordat ziarului Turnul Sfatului la scurt timp după ce a venit la Sibiu. L-am întrebat ce spera totuși să descopere? „Studiind mișcarea tragediei către nordul și estul Europei, aș spera să găsesc unele transformări ale structurii formale. Fie transformări ale intrigii, ale tipurilor de personaje care sunt implicate, ale limbajului pe care îl folosesc. E greu de spus.
Eu am studiat mult timp romanul și, în cazul romanului, ceea ce știm este că, atunci când s-a mutat către periferia sistemului literar, adesea intriga a rămas aceeași și ceea ce s-a schimbat a fost vocea naratorului. Tragedia, drama în general, nu are un narator. Sunt doar personajele care vorbesc. Deci, va trebui să fie ceva diferit”, explica profesorul.

Derulat între ianuarie 2024 și iunie 2026, METRA a avut un buget de 1,2 milioane de euro. Printre rezultatele concrete se numără Romanian Drama Corpus (RoDraCor), pe care universitatea îl descrie drept „primul corpus open-source de dramaturgie românească integrat în infrastructura internațională DraCor”.

DraCor (Dramatic Corpus) este dezvoltată de Freie Universität Berlin și Universitatea din Potsdam, care reunește peste 4.000 de piese de teatru din Antichitatea greco-romană până în secolul XX, codificate într-un format standard și analizabile pe calculator. Echipa de la Sibiu, coordonată de Andrei Terian, a pregătit și a introdus în platformă 30 de piese românești, datând din 1849 până în 1944. Un vizitator al platformei găsește aici textul integral al fiecărei piese, dar și o „radiografie” a ei: câte personaje are, cine cu cine vorbește și cât de mult „ocupă” fiecare personaj din economia textului etc.

De asemenea, a avut loc publicarea, aproape simultan, a volumului lui Moretti în italiană (Bandiera nera. Forma tragica e guerra civile, Einaudi, 2026) și în română (Flamura neagră. Forma tragică și războiul civil, în traducerea Dianei Nechit, Editura ULBS, 2026), aflat acum în curs de publicare și la editura internațională Verso.

O bună parte dintre studiile echipei au apărut și în revista Transilvania, într-un număr tematic din 2024 coordonat chiar de Moretti și de Andrei Terian, care semnau împreună articolul introductiv, „Measuring Tragedy – and Drawing Its Borders”. În 2025, echipa a organizat la Sibiu și conferința internațională „Tragic Form Across Europe and Beyond”.

„Ce face ca o tragedie să fie, cu adevărat, tragedie? Există o „formă tragică” recognoscibilă dincolo de diferențele dintre epoci, limbi și culturi? Cum s-a transformat modelul tragediei clasice grecești și latine în literaturile europene moderne și ce poate dezvălui analiza computațională despre această evoluție? Aceste întrebări au stat la baza proiectului METRA, care a pornit de la distincția fundamentală dintre tragedie ca gen literar și tragic ca experiență existențială. Prin combinarea instrumentelor literaturii comparate, geografiei culturale, sociologiei formelor literare și umanioarelor digitale, proiectul a urmărit să măsoare și să cartografieze evoluția formei tragice în Europa, analizând modul în care aceasta reflectă conflictele, tensiunile și transformările politice și culturale care au modelat civilizația europeană în ultimele cinci secole”, se arată în comunicatul transmis de ULBS.

Citește și:

CORECON: Războiul din Ucraina – cum se poate separa informația autentică de propagandă

CORECON a plecat de la cea mai actuală temă pentru continentul european în prezent: războiul din Ucraina. Proiectul – cu titlul complet The Coverage and Reception of the Russian-Ukrainian Conflict in Polish, Romanian and English-language Media – a fost coordonat de Katarzyna Molek-Kozakowska și a analizat cum a fost reprezentat conflictul în presa și pe rețelele sociale din spațiile românesc, polonez și anglofon, combinând „lingvistica computațională, analiza discursului, studiile media și inteligența artificială”.

Întrebarea de fond a proiectului, așa cum a formulat-o coordonatoarea sa în interviul pe care ni l-a acordat la începutul cercetării, era cum se poate separa informația autentică de propagandă și de simplul punct de vedere într-un context de război.

Un rezultat esențial al proiectului îl reprezintă realizarea unui corpus internațional open source, care cuprinde peste 7.300 de texte în limbile română, polonă și engleză, provenite atât din presa mainstream, cât și din social media. Corpusul este disponibil public la adresa https://corecon.omeka.net și constituie, așa cum transmit reprezentanții ULBS, „una dintre cele mai ample resurse digitale dedicate reprezentării mediatice a războiului din Ucraina, oferind cercetătorilor o infrastructură de referință pentru viitoare studii asupra discursului mediatic, polarizării și dezinformării”.

Pe baza lui, echipa a publicat articole în reviste internaționale și a scos, tot în regim open access, volumul Mediated Discourses of Conflict across Languages and Genres.

Unele dintre studii ating direct și România. Un articol comparativ despre felul în care titlurile din presa românească și cea de limbă engleză au relatat războiul a apărut în Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia, semnat de Valerica Sporiș (doctor în Filologie și profesor asociat la ULBS, care predă cursuri de stilistică, gramatică normativă, gramatică expresivă, limbă și comunicare, Limba română ca limbă străină) și Isabela-Anda Dragomir (profesor asociat și prorector pentru Relații Internaționale la AFT „Nicolae Bălcescu” din Sibiu).

La rândul lor, cercetătoarele Denisa-Maria Bâlc și Iulia-Maria Ticărău au analizat rolul femeilor și strategiile vizuale din presa românească în relatarea conflictului.

Citește și:

STRASYN: Europa de Sud-Est nu mai e doar o „periferie”

Coordonat de Galin Tihanov – profesor la Queen Mary, University of London, și unul dintre cei mai avizați cercetători ai istoriei teoriei literare la nivel mondial -, STRASYN (Theorizing (Sub)peripheries: Strategies of Synchronization in Southeast European Literary and Cultural Criticism) a reunit cercetători din România, Bulgaria, Polonia, Slovenia și Croația.

Ideea principală a pornit de la o observație: în timp ce Ungaria, Polonia sau Cehia au primit multă atenție în istoria teoriei literare, prin figuri precum Georg Lukács sau Roman Ingarden și Cercul de la Praga, Europa de Sud-Est (România, Bulgaria și fosta Iugoslavie) a rămas în umbră. Întrebarea, pe care universitatea o numește „ambițioasă”, era cum poate fi regândită istoria intelectuală a regiunii astfel încât ea „să devină un participant activ la marile dezbateri teoretice contemporane”.

Anul trecut, într-un interviu pentru Turnul Sfatului, Galin Tihanov explica scopul original al proiectului, și anume să examineze comparativ culturi literare vecine care „adesea s-au ignorat reciproc”. „O imagine complet ignorată a comunicării reale între cultura bulgară și cea română, între cea română și cea sârbă (…)”. profesorul spunea că acestea sunt zone ignorate (în engleză – „blind spots”) și că fără ele „vom avea mereu o imagine extrem de sărăcită a Europei de Sud-Est, văzută doar ca un recipient de impulsuri dinspre Vest și dinspre Europa Central-Estică”. În schimb, subliniază Tihanov, „când începem să recunoaștem că au existat întotdeauna schimburi esențiale în interiorul acestei subperiferii, dinamica se schimbă brusc și ceea ce apare în prim-plan este o imagine a unei vieți intelectuale pline de substanță și a unor activități care au avut sens și au fost fructuoase. Și cred că a venit timpul să scoatem toate acestea la lumină”.

Așadar, unul dintre rezultatele majore ale proiectului îl reprezintă realizarea unui kit educațional multilingv, dedicat principalelor concepte dezvoltate în cadrul lui, adaptat pentru cele trei spații culturale – România, Bulgaria și fosta Iugoslavie. „Materialele facilitează accesul studenților și al tinerilor cercetători la o serie de concepte și dezbateri esențiale privind sincronizarea culturală, teoriile periferiei și circulația ideilor în Europa de Sud-Est. În același timp, proiectul a produs o serie de publicații internaționale. Printre cele mai importante se află volumul colectiv Theorizing (Sub)peripheries: Strategies of Synchronization in Southeast European Literary and Cultural Criticism, aflat în curs de apariție la prestigioasa editură Academic Studies Press (Boston, USA), și care sintetizează principalele direcții teoretice dezvoltate în cadrul proiectului și oferă una dintre primele perspective comparative asupra criticii literare din Europa de Sud-Est.

Rezultatele cercetării au fost publicate și în unele dintre cele mai importante reviste internaționale dedicate regiunii. Un dosar tematic consistent a apărut în Studies in East European Thought, reunind contribuții despre cosmopolitism, naționalism, modernizare critică, teoria literaturii și istoria intelectuală a Europei de Est. Alte articole și un nou dosar tematic sunt în curs de apariție în Slavonic and East European Review, una dintre cele mai prestigioase reviste academice dedicate studiilor est-europene. În paralel, echipa a considerat esențială și dialogarea cu mediul academic românesc, publicând un dosar tematic în revista Transilvania, astfel încât cercetarea internațională să fie însoțită de o reflecție critică adresată și publicului din România”, transmit reprezentanții ULBS.

Citiți și:

NETSIM: Călătoria textelor

Un alt proiect, NETSIM (Networks of (Dis)similarities: The Circulation of Western Romance Literatures in Eastern Europe), a fost coordonat de Igor Pilșcikov, de la University of California (UCLA), și a reunit cercetători din România, Rusia, Polonia, Elveția, Germania și Columbia. Cu un buget de 1,4 milioane de euro, întrebarea proiectului este una despre călătoria textelor: „Ce se întâmplă cu un text literar atunci când traversează granițe culturale, epoci și limbi – când Petrarca ajunge în Rusia, când Molière este tradus în poloneză, când ritmurile poeziei franceze lasă urme în versul rusesc?”. Astfel, proiectul a analizat comparativ felul în care literaturile romanice occidentale au fost receptate în trei culturi est-europene – rusă, poloneză și română. Echipa de cercetare a propus trei „matrice” de interacțiune: imperială (rusa), sub-imperială (poloneza) și inter-imperială (româna).

Printre rezultate, ULBS menționează contribuții în reviste academice de vârf precum Poetics Today (Duke University Press), un volum semnat chiar de coordonatorul Pilșcikov, dedicat liricii clasicismului european și tradus în română de Antoaneta Olteanu, precum și o bază de date bibliometrică ce va rămâne accesibilă pentru cercetări viitoare.

În iulie 2026, ULBS a găzduit și conferința internațională „Worlds Not So Far Apart: Contacts and Analogies between Romance and Slavic Literatures”. „Mai presus de indicatorii cuantificabili, NETSIM a contribuit la o repoziționare a spațiului cultural est-european în dezbaterea internațională din studiile literare. În loc să privească Rusia, Polonia și România drept receptori pasivi ai modelelor occidentale, proiectul a arătat că aceste trei culturi au dezvoltat strategii proprii de negociere, adaptare și transformare a literaturilor romanice”, concluzionează echipa.