Carmen Croitoru, expert în politici culturale: Sibiul a atins în 2023 vârful dezvoltării culturale și riscă să coboare de pe acest platou. „Gusturile se educă”

Expertul în politici culturale Carmen Croitoru avertizează că datele statistice recente arată o plafonare a Sibiului după 2023, anul în care orașul a atins maximul unui parcurs ascendent început odată cu programul Capitală Culturală Europeană. Potrivit ei, fără studii periodice de public, investiții strategice și educație culturală de la vârste mici, orașul riscă să piardă poziția de destinație culturală de prim rang.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, găzduită de Muzeul Național Brukenthal. Carmen Croitoru este directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) – funcție pe care o ocupă din anul 2014.

Carmen Croitoru (centru)

Expertul în politici culturale Carmen Croitoru avertizează că datele statistice recente arată o plafonare a Sibiului după 2023, anul în care orașul a atins maximul unui parcurs ascendent început odată cu programul Capitală Culturală Europeană. Potrivit ei, fără studii periodice de public, investiții strategice și educație culturală de la vârste mici, orașul riscă să piardă poziția de destinație culturală de prim rang.

Carmen Croitoru spune că a asistat direct la „momentul zero” al Sibiului cultural, ca raportor pentru proiectul Capitală Culturală Europeană. De atunci și până în 2023, orașul a avut, potrivit ei, o evoluție ascendentă continuă la toate categoriile de indicatori statistici. S-au dezvoltat serviciile, infrastructura culturală și o ofertă variată de evenimente, tradiționale și moderne, iar Sibiul a devenit un pol regional de dezvoltare și o destinație importantă pe agenda culturală națională și internațională.

2023, anul de vârf

Expertul consideră că 2023 a fost punctul maxim al acestui platou de vizibilitate. Invocând teoriile organizaționale, Carmen Croitoru spune că nicio performanță culturală nu se menține la un nivel ridicat de la sine, fără preocupare constantă și fără investiții strategice.

Potrivit datelor statistice citate de ea, începând din 2023 Sibiul nu mai ocupă primele poziții la percepția publicului și a specialiștilor asupra evoluției infrastructurii culturale, la nivelul finanțării și la aprecierea specialiștilor. Fără măsuri concrete și fără o reevaluare a strategiei, spune expertul, există riscul ca orașul să coboare de pe acest platou și să iasă treptat din atenția publicului.

„Lucrurile nu vor merge totdeauna în sus și nu rămân întotdeauna la un nivel ridicat decât dacă ne ocupăm de ele. Prin urmare, înainte să încercăm să coborâm de pe acest platou de vizibilitate maximă, trebuie să ne pregătim de momentul în care vom ieși din atenția publică. Din 2023, pe cifrele noastre, Sibiul nu mai este chiar în topul anumitor păreri despre cum se întâmplă lucrurile, despre cum evoluează infrastructura culturală, cum e finanțată, cum e privită de profesioniști și așa mai departe. Prin urmare, ar fi un foarte bun moment ca lumea să se întrebe: ok, am fost primii, ce facem să nu pierdem această poziție, ce facem să ne să ne continuăm legăturile?”, a declarat Croitoru.

Carmen Croitoru subliniază că statisticile culturale contrazic adesea impresiile subiective ale administrațiilor și ale instituțiilor și scot la iveală realități de care trebuie ținut cont.

Decizii bazate pe date, nu pe intuiție

Pentru a opri această tendință, expertul recomandă studii periodice de public, în locul deciziilor luate „o dată la zece ani” sau pe baza simplei intuiții. Ca exemplu pozitiv, Carmen Croitoru a dat proiectul derulat la Sibiu de Raluca Teodorescu, care a pornit de la o cercetare sociologică aplicată, nu de la promisiuni electorale sau de la concepte teoretice neasimilate.

Potrivit ei, puțini manageri culturali folosesc corect noțiuni precum misiune, viziune și obiective strategice. Măsurătorile sociologice au nevoie de metodologii riguroase și de întrebări-filtru, pentru că respondenții tind să-și supraevalueze consumul cultural real.

Publicul trebuie educat, nu doar mulțumit

Carmen Croitoru consideră că a le oferi oamenilor exclusiv ceea ce își doresc înseamnă o „dezarmare profesională” a instituțiilor culturale. Consumul cultural din România este limitat de bariere geografice, sociale, economice și de infrastructură.

Trecerea de la cultura unidirecțională moștenită din comunism la o societate modernă presupune ca publicul pasiv să devină un partener activ de dialog. Acest parteneriat se poate construi, spune expertul, doar prin programe educaționale solide, începute de la vârste mici, pentru copii și adolescenți.

Respingând ideea că gusturile nu se discută, Carmen Croitoru spune că „gusturile se educă”. Lipsa accesului timpuriu la cultură și la o educație estetică echilibrată creează decalaje greu de recuperat mai târziu.