Poliția Sibiu cere profesorilor să sesizeze comportamentele care pot indica o radicalizare a elevilor, după atacul de la Bistrița. Inspectoratul Școlar cere „mare atenție”

Profesorii din județul Sibiu au primit o listă cu semnele care pot arăta că un elev se radicalizează. Printre ele se numără simboluri extremiste desenate pe bănci sau caiete, izolarea bruscă de prieteni și consumul de propagandă pe internet. Lista vine de la polițiștii sibieni și a fost publicată pe site-ul ISJ.

Aceștia le cer școlilor să semnaleze din timp elevii cu comportamente radicale, intoleranță sau care îi hărțuiesc pe alții pe criterii rasiale ori etnice. Solicitarea vine după atacul de la Bistrița, în care un elev a atacat o profesoară și un coleg.

Adresa a fost trimisă de Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu, prin Biroul Siguranță Școlară, către Inspectoratul Școlar Județean. ISJ Sibiu a publicat-o pe site-ul său. Documentul este semnat de șeful IPJ Sibiu, chestorul de poliție Tiberiu-Iulian Ivancea, și de comisarul-șef Mihaela Helju, care conduce interimar Biroul Siguranță Școlară.

Polițiștii scriu că, după incidentul din Bistrița-Năsăud, este nevoie de o colaborare strânsă între școli și Poliție. Scopul este ca în școlile din județ să fie urmărite „cu maximă atenție” conflictele și semnele de risc.

Poliția explică și de ce. Potrivit documentului, „analiza tactică” a cazului de la Bistrița arată că minorii sunt tot mai vulnerabili în fața discursurilor de ură, a xenofobiei și a radicalizării, „inclusiv prin intermediul platformelor online”. Polițiștii avertizează că acestea „pot degenera rapid în acte de violență extremă”.

Măsurile sunt cerute pentru „implementare urgentă”.

Ce le cere Poliția școlilor

Semnalare rapidă. Prima măsură este monitorizarea climatului școlar și raportarea timpurie. Poliția cere sprijinul directorilor și al consilierilor școlari pentru identificarea elevilor cu comportamente radicale, intoleranță accentuată, bullying pe criterii rasiale sau etnice ori care folosesc simboluri extremiste. „Orice semnal de alarmă va fi comunicat cu celeritate structurii noastre”, se arată în adresă. Documentul nu precizează însă cum anume se face raportarea și ce se întâmplă apoi cu elevul semnalat.

Ore cu polițiștii. Poliția propune ore de informare organizate de diriginți, la care să participe direct polițiștii de siguranță școlară. Elevii ar urma să afle ce consecințe legale are violența, de ce discriminarea și discursul de ură sunt periculoase și cum recunoști semnele radicalizării.

Întâlniri lunare. Grupurile de acțiune împotriva violenței din școli trebuie să se întâlnească lunar, așa cum prevede Planul Național de Combatere a Violenței Școlare. Poliția cere ca activitatea lor să fie „dinamizată”.

Atenție la copiii străini. Poliția cere implicarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională. Psihologii, consilierii și mediatorii școlari ar urma să analizeze atmosfera din clasele în care învață copii de altă naționalitate. Scopul este ca acești copii să nu ajungă izolați sau victime.

Semnele de avertizare

Poliția scrie că radicalizarea nu apare peste noapte. Este un proces treptat. De aceea, tot personalul școlii ar trebui să cunoască semnele timpurii. Lista provine din programul național de formare PREVISIO, derulat de SRI, și are patru categorii.

1. Comportament și izolare. Elevul se rupe brusc de prietenii obișnuiți și intră într-un grup nou, adesea închis sau online. Sfidează părinții și profesorii, mai ales când este atenționat pentru remarci discriminatorii. Notele îi scad brusc sau renunță la activitățile care îi plăceau. Adună furie și resentimente fără un motiv personal evident și le îndreaptă spre minorități, străini sau oameni de altă rasă.

2. Limbaj („noi contra lor”). Folosește termeni extremiști preluați de pe TikTok, Telegram, Discord sau forumuri obscure. Are poziții rigide și radicale la ore precum istoria, geografia sau educația civică. Folosește în mod repetat apelative degradante sau rasiste, uneori sub pretextul glumelor. Spune că violența este o soluție legitimă sau „singura soluție”.

3. Simboluri. Desenează sau poartă simboluri extremiste, precum svastici, crucea celtică sau însemne fasciste și neonaziste, pe bănci, caiete, rucsacuri sau haine. Își schimbă stilul vestimentar după estetica grupurilor radicale sau ultras. Are avataruri ori trimite mesaje extremiste sau rasiste, inclusiv pe grupul de WhatsApp al clasei.

4. Viața online. Poliția scrie că minorii izolați în spațiul virtual devin „ținte extrem de ușoare”. Semnele: consumul masiv de propagandă, de teorii ale conspirației xenofobe sau de jocuri video modificate ca să promoveze ura rasială. Elevul ascunde ecranul când adulții sunt în preajmă și folosește aplicații de mesagerie criptată. Încearcă să-și atragă colegii trimițându-le linkuri spre grupuri secrete.

Colaborarea între instituții poate fi eficientă

Poliția avertizează să nu se tragă concluzii pripite. „Apariția unui singur indicator izolat nu înseamnă automat radicalizare, însă acumularea mai multor semne reprezintă o alertă clară care necesită intervenție imediată”, se arată în document.

Biroul Siguranță Școlară se oferă să stabilească împreună cu ISJ un calendar comun de activități în școlile din județ. Școlile pot trimite solicitări pe adresa siguranțascolară@sb.politiaromana.ro. Polițiștii scriu că doar colaborarea dintre cele două instituții poate opri pătrunderea curentelor extremiste în școli.

PREVISIO a fost un program al SRI pentru prevenirea radicalizării în școli. S-a derulat între iunie 2024 și iunie 2026 și a costat aproape 5 milioane de lei, majoritatea din fonduri europene. Potrivit SRI, au fost formate 1.500 de persoane. O investigație Snoop, preluată de Edupedu.ro, arată că 1.180 dintre ele erau profesori. Autoritățile nu au spus însă ce au învățat concret aceștia și din ce școli provin. Tot Snoop a relatat că școala din Bistrița unde a avut loc atacul participase la program.

Informația a apărut prima dată pe Edupedu.ro.

Documentul integral îl puteți consulta mai jos