Primăria Rășinari așteaptă răspunsuri de la București: de ce și ce fel de zăcăminte vrea statul de sub 916 ha de teren din comună? Parlamentarii de Sibiu, mai mult de decor

Conducerea Primăriei Rășinari explică de ce a solicitat retragerea proiectului de hotărâre de Guvern, elaborat pentru trecerea în domeniul public al statului a unor zăcăminte de sub aproximativ 916 ha de teren. Întrebat de implicarea parlamentarilor de Sibiu, primarul Bucur Bogdan spune că nu a simțit, până acum, vreun sprijin real din partea acestora.

Proiectul de hotărâre de Guvern „privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon a zăcământului de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul de exploatare Valea Dobra, județul Sibiu” a stârnit numeroase reacții în contextul carierei de magneziu propuse pe teritoriul comunei.

Și asta pentru că dacă proiectul carierei de magneziu vizează un teren de aproximativ 7 ha, proiectul de hotărâre de Guvern pus în consultare publică are în vedere o suprafață de aproximativ 916 ha. Este vorba de suprafața vizată de explorări efectuate în preajma anilor 1960 și în interiorul căreia este acum propusă mina de magneziu a celor de la MPI SA.

Primarul Bucur Bogdan arată că cerut retragerea proiectului de hotărâre, după ce, în primă fază, a solicitat autorităților centrale rezultatele prospecțiunilor care stau la baza acestui proiect. Informații pe care, până acum, nu le-a primit.

„Nu poți să stabilești o suprafață de peste 900 de ha peste care tu să te pui cumva stăpân și să fii cel care pe urmă dai avize pentru tot ceea ce se întâmplă în zona respectivă. Adică, dacă acolo va dori cineva să își ridice o cabană sau orice altceva, prin certificatul de urbanism Primăria Rășinari va trebui să solicite automat avize de la Autoritatea Națională”, descrie primarul Bucur Bogdan unul dintre primele efecte generate de eventuala adoptare a unei astfel de hotărâri.

Solicitarea de retragere a proiectului elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon a fost transmisă la finele săptămânii trecute.

Citește și Primăria Rășinari cere retragerea proiectului de hotărâre de guvern pentru zăcământul Valea Dobra. Solicită documentele justificative și dezbatere publică

Parlamentari doar cu întrebări

Întrebat dacă în demersurile efectuate până acum a simțit vreun sprijin din partea parlamentarilor sibieni, primarul comunei Rășinari a răspuns negativ.

„În principiu, nu. Tot ceea ce am primit până acum de la parlamentari au fost, de fapt, tot felul de întrebări despre ceea ce a făcut Primăria Rășinari. Altfel spus, toți sunt «grămadă pe noi», când toate acțiunile întreprinse până acum s-au derulat la nivel central, guvernamental. Acolo au fost luate deciziile, inițiativele, nu la nivelul Primăriei Rășinari”, arată Bucur Bogdan, pentru cititorii Turnul Sfatului.

Primarul mai apreciază și faptul că, în discuțiile create la nivel local, există o importantă componentă politică. „Unii vor să câștige capital electoral”.

Referendumul indică direcția

În ceea ce privește referendumul programat pe 8 noiembrie, în care localnicii vor fi întrebați dacă sunt de acord cu orice fel de exploatare minieră pe teritoriul comunei, primarul îndeamnă localnicii să participe în număr cât mai mare. Și dă asigurări că în funcție de rezultatul acestui referendum, Primăria Rășinari va acționa în consecință.

„Dacă referendumul va fi validat și dacă rezultatul acestuia va fi împotriva oricărei mine, de exemplu, atunci în mod clar Primăria și Consiliul local vor acționa în așa fel încât să blocheze orice proiect minier. Inclusiv în instanță”, mai arată primarul Bucur Bogdan.

Citește și Statul vrea să treacă în domeniul public zăcământul de magnezit de la Valea Dobra, unde este propusă mina de la Rășinari. Proiectul, în consultare publică