Autobuze la sub 7 minute pe bulevarde, la peste 25 la periferie. Primăria Sibiu cumpără 17 autobuze electrice ca să suplimenteze liniile aglomerate și să lege Valea Aurie de Gușterița

Primăria Sibiu cumpără 10 autobuze electrice articulate de 18 metri și 7 autobuze electrice de 12 metri pentru suplimentarea curselor pe liniile aglomerate 2, 11, 15 și 19, prelungirea liniei 10, precum și pentru reînființarea liniilor 4 și 6, care vor lega cartierul Valea Aurie de Gușterița și Gușterland. Licitația a fost lansată în 29 octombrie, are o valoare estimată de 72,67 milioane de lei fără TVA, iar ofertele pot fi depuse până în 14 decembrie. Sibienii reclamă autobuzele aglomerate și așteptarea îndelungată în stații, iar administrația locală își propune ca, prin noile autobuze, în primul an după finalizarea proiectului să fie mai puține mașini în trafic.

Cele două linii reînființate vor forma o buclă între cartierul Valea Aurie și un nou capăt de linie care se va înființa la Gușterland, la capătul străzii Salcâmilor, aflată în prezent în modernizare. Cele 10 autobuze articulate de 18 metri vor circula pe liniile 4 și 6 și pe linia 10 prelungită, iar cele 7 autobuze de 12 metri vor fi folosite pentru suplimentarea curselor pe liniile 2, 11, 15 și 19.

Pe lângă autobuze, contractul cuprinde opt stații de încărcare lentă, două stații de încărcare rapidă, șase panouri digitale de informare în stații, șase automate de bilete și două aplicații software pentru Tursib. Cu excepția unui autobuz de 12 metri, plătit din bugetul local, totul se finanțează din fonduri europene nerambursabile prin Programul Regiunea Centru.

Liniile cu frecvență ridicată, sub 7 minute

Caietul de sarcini împarte orașul în patru zone, după cât de des trec autobuzele.

Frecvența ridicată, sub 7 minute, există pe bulevardul Andrei Șaguna, Șoseaua Alba Iulia, bulevardul Corneliu Coposu, Piața 1 Decembrie și strada General Magheru.

Frecvența medie, între 8 și 13 minute, se regăsește pe principalele artere de pătrundere din apropierea zonei centrale, respectiv bulevardul General Vasile Milea, strada Henri Coandă, strada Oțelarilor, strada Nicolae Teclu, strada Abatorului, strada Târgul Fânului, strada Lungă, Calea Șurii Mari, Calea Malului, strada Cibinului, strada Metalurgiștilor, strada Râului, Calea Maramureșului și strada Dumbrăvii.

În celelalte zone ale orașului, frecvența este submedie, între 14 și 20 de minute.

Frecvența scăzută, de peste 25 de minute, se întâlnește în zonele periferice, pe străzile Barcelona și Turda din Zona Industrială Vest și în extremitatea estică a orașului, pe străzile Ștefan cel Mare și Podului. Documentul precizează însă că aceste zone „nu prezintă o cerere constantă, fiind zone industriale și de producție”, astfel încât frecvența redusă „nu prezintă o disfuncționalitate”. În schimb, potrivit sondajului realizat pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2021 – 2030, 18% dintre respondenți consideră că timpii de așteptare în stații sunt mari, „acest lucru evidențiind frecvența scăzută a curselor”.

Concluziile PMUD, preluate în caietul de sarcini, descriu rețeaua ca fiind eficientă. Potrivit acestora, rețeaua deservește zonele cu cerere de transport, iar viteza medie a autobuzelor este satisfăcătoare, între 19 și 24 de kilometri pe oră. Numărul călătorilor a crescut cu 58% între 2009 și 2019, apoi a scăzut cu 14% în 2020, anul pandemiei. Ponderea transportului public în deplasările din oraș a ajuns la 27,66%, față de 26,79% în PMUD-ul din 2017.

Principalele probleme ale transportului public

Aceleași concluzii arată și unde rețeaua nu face față. „Cetățenii consideră că principalele probleme ale transportului public sunt mijloacele aglomerate și timpii mari de așteptare din trafic”, se arată în document.

Documentul mai notează că frecvențele „nu acoperă necesarul real la nivelul municipiului, unele zone fiind deservite insuficient”.

Ca excepții de la o rețea altfel eficientă sunt numite partea vestică a cartierului Veteranilor de Război, extremitatea nord-estică a cartierului Lazaret, Gușterița și zona de dezvoltare Lacul lui Binder. PMUD mai semnalează că orașul nu are un sistem de management al traficului care să dea prioritate transportului public și că unele stații nu au de unde vinde bilete.

Ca răspuns, studiul de trafic și studiul de oportunitate ale proiectului propun mai multe curse pe liniile 2, 11, 15 și 19, pe care documentul le numește linii cu grad ridicat de ocupare, două linii noi, 4 și 6, și prelungirea liniei 10.

Din orice punct al orașului în altul în cel mult 30 de minute

Primăria își asumă prin proiect trei indicatori de rezultat, și anume creșterea numărului de pasageri în transportul public în primul an după finalizarea proiectului, cele 17 autobuze electrice noi și creșterea numărului de stații de încărcare. Pe lângă acestea, documentul mai menționează doi indicatori suplimentari, reducerea traficului cu autoturisme personale în primul an după finalizarea proiectului și scăderea cu 8,3% a emisiilor de gaze cu efect de seră în același interval.

Mutarea șoferilor din mașini în autobuze este una dintre ideile de bază ale proiectului.

Un transport public „atractiv și eficient” poate asigura „transferul sustenabil al unei părți din cota modală a transportului privat cu autoturisme”, se arată în documentația consultată de turnulsfatului.ro.

Pe lângă îmbunătățirea frecvenței, a timpilor de parcurs și a accesibilității autobuzelor, „se va urmări ca utilizarea autoturismelor să fie considerată o opțiune mai puțin atractivă din punct de vedere economic, față de utilizarea transportului public”.

Datele colectate pentru PMUD arată și că 58% dintre navetiștii care vin în Sibiu fac acest lucru pentru locul de muncă, ceea ce, potrivit autorilor, arată atractivitatea ridicată a orașului pentru locuitorii din zonele limitrofe.

Pe termen lung, proiectul trebuie să contribuie la obiectivele PMUD. Printre acestea se numără reducerea costurilor de operare ale transportului public, creșterea ponderii acestuia în deplasările din oraș și scăderea cu 20% până în 2030 a emisiilor de gaze cu efect de seră și de dioxid de carbon generate de transportul din Sibiu. Tot până atunci, „locuitorii, turiștii sau persoanele care lucrează în Sibiu” ar trebui să poată ajunge din orice punct al orașului în oricare altul în cel mult 30 de minute, cu cel puțin un mijloc de transport sustenabil.

Cum vor arăta noile autobuze

Potrivit caietului de sarcini, autobuzele de 12 metri vor transporta cel puțin 60 de călători, dintre care 24 pe scaune, iar cele articulate de 18 metri cel puțin 120 de călători, dintre care 40 pe scaune. Autobuzele de 12 metri vor avea trei uși, iar cele de 18 metri patru. Podeaua va fi coborâtă pe toată suprafața pentru călătorii în picioare, fără trepte, iar pentru persoanele cu mobilitate redusă autobuzele vor avea rampă de acces la ușa din mijloc și funcție de „îngenunchiere”, adică de coborâre a caroseriei în stație. Fiecare autobuz va avea cel puțin patru locuri rezervate pentru persoane cu nevoi speciale, vârstnici și femei cu copii în brațe.

Autobuzele vor avea motoare electrice cu o putere de cel puțin 240 de kilowați la cele de 12 metri și 350 de kilowați la cele de 18 metri, iar bateriile vor avea o capacitate între 400 și 600 de kilowați-oră. Autonomia minimă cerută este de 250 de kilometri pentru ambele tipuri. Ofertele care demonstrează o autonomie mai mare, până la 350 de kilometri, primesc puncte în plus la evaluare. Încălzirea și aerul condiționat vor fi exclusiv electrice, fără dispozitive cu ardere de combustibil, cu instalații separate pentru salonul călătorilor și pentru postul șoferului.

În interior, autobuzele vor avea ecrane de informare a călătorilor, anunțuri audio ale stațiilor, ecrane pentru publicitate, camere de supraveghere video în interior și în exterior și senzori de numărare a călătorilor la fiecare ușă, cu o precizie de cel puțin 99%. Validatoarele vor accepta cardurile de călătorie, cardurile bancare și codurile QR din aplicația SibiuBus sau de pe biletele de hârtie.

Bateriile se vor încărca noaptea, în autobază, la stațiile lente, în 4 – 5 ore, fiecare stație putând încărca simultan două autobuze. Stațiile rapide, cu pantograf, vor putea încărca un autobuz în 5 – 10 minute. Autobuzele trebuie să funcționeze cel puțin 15 ani, iar bateriile cel puțin 8 ani. Garanția minimă este de 5 ani sau 350.000 de kilometri pentru autobuz și de 8 ani pentru baterii, iar ofertanții care propun o garanție mai lungă, de până la 8 ani, primesc puncte în plus.

A treia înnoire a flotei în cinci ani

Flota Tursib a primit în 2021 – 2023 40 de autobuze pe gaz natural comprimat, 9 autobuze electrice și 5 microbuze electrice. În 2024 – 2025, prin proiectul Zona Metropolitană, s-au adăugat 6 autobuze electrice de 10 metri, 30 de autobuze electrice de 12 metri, 36 de stații de încărcare lentă și 12 stații de încărcare rapidă.

Pe lângă autobuze, noul contract aduce în 6 stații ecrane care arată în timp real în cât timp sosește fiecare autobuz și 6 automate care emit bilete cu cod QR și reîncarcă cardurile de călătorie.

O aplicație va genera programe de circulație optimizate

Contractul include două aplicații software pentru Tursib, una pentru programarea autobuzelor și una pentru gestionarea personalului. Sunt aplicații interne ale operatorului, nu aplicații pentru călători. Ambele trebuie livrate și puse în funcțiune în cel mult 9 luni de la ordinul de începere, iar furnizorul trebuie să asigure cel puțin 5 ani de mentenanță și suport tehnic de la recepție, inclusiv remedierea erorilor, actualizări și asistență.

Prima aplicație este gândită pentru „parcul circulant” al Tursib, adică autobuzele aflate efectiv pe traseu, și va putea fi folosită de mai mulți angajați în același timp. În ea se vor defini, inclusiv direct pe hartă, stațiile, capetele de linie, liniile, rutele, semicursele, distanțele și timpii de parcurs pe fiecare traseu. Tot aici se va ține evidența autobuzelor, cu tipul vehiculului, numărul de locuri, combustibilul, starea tehnică și disponibilitatea fiecăruia.

Rolul principal al aplicației este să genereze programe de circulație optimizate, în funcție de cererea de transport pe fiecare linie și interval orar și de istoricul circulației. Aplicația va folosi viteza reală a autobuzelor între stații, din datele raportate de vehicule. Programul va putea fi făcut automat sau manual, la alegerea operatorului, pe ore, zile, săptămâni, luni sau sezoane, și va putea fi testat mai întâi într-un modul de simulare. După aprobare, va fi trimis automat în sistemul de management al flotei și în aplicațiile pentru cetățeni, respectiv SibiuBus și site-ul.

Aplicația va repartiza și șoferii pe linii, în funcție de cererea de transport pe intervale orare, zile și sezoane. Conducerea Tursib va avea la dispoziție rapoarte statistice și operaționale și un panou cu principalii indicatori, precum timpii de călătorie pe trasee, cursele efectuate și situația autobuzelor.

A doua aplicație va gestiona angajații Tursib. Ea va cuprinde datele personale, profesionale și contractuale ale acestora, inclusiv permisul de conducere, contractele de muncă și controlul medical, precum și module pentru calculul normei de lucru, pontaj zilnic și rapoarte. Partea principală este programarea lunară a șoferilor pe linii, ture și schimburi.

Obiectivul este „eficientizarea distribuției orelor suplimentare și echilibrarea gradului de încărcare a fiecărui conducător auto”, cu respectarea legislației transporturilor și a legislației muncii. Concediile medicale, absențele nemotivate sau alte situații neprevăzute vor putea fi introduse manual, de la o zi la alta, astfel încât lipsa unui șofer să nu ducă la imposibilitatea de a respecta programul de circulație.

Cele două aplicații vor schimba date între ele, iar prima va prelua din a doua disponibilitatea șoferilor. Ambele trebuie să se integreze cu sistemele pe care Tursib le folosește deja, fără costuri suplimentare pentru Primărie sau operator și fără servere sau aplicații intermediare. Ofertanții trebuie să precizeze în oferta tehnică de ce echipamente hardware este nevoie pentru funcționarea lor.

Câștigătorul licitației va avea cel mult 10 luni să livreze autobuzele de la emiterea ordinului de începere, iar contractul va dura în total maximum 14 luni de la semnare.