Procurorul Simion Dan a prezentat la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală un dosar de omor fără să dezvăluie identitatea celor implicați. Verificările făcute de Turnul Sfatului arată că este vorba despre crima din octombrie 2023, când fostul director al Direcției Agricole Sibiu a fost ucis de fiul său. Dincolo de gravitatea faptei, cazul a ilustrat dificultățile unui proces penal în care trebuia stabilit dacă inculpatul avusese discernământ în momentul crimei. Au fost realizate cinci expertize psihiatrice, iar concluziile specialiștilor au fost contestate de apărare.
O opinie medicală depusă în proces a susținut inclusiv că victima ar fi murit din cauza intoxicației acute cu alcool, nu în urma agresiunilor. Procurorul a explicat cum au fost verificate aceste susțineri și de ce au fost necesare evaluări suplimentare.
Cazul prezentat de procurorul Simion Dan s-a dovedit a fi cel al crimei din Sibiu relatate de Turnul Sfatului în octombrie 2023. Un bărbat, fost director al Direcției Agricole, a fost omorât în locuința sa de fiul său, care avea un istoric de internări psihiatrice și consum de substanțe psihoactive.
Fiul a sunat la 112
În noaptea crimei, după ce și-a agresat tatăl și i-a provocat leziuni grave, fiul a sunat la 112 și a anunțat că acesta este în pericol. În momentul intervenției echipajelor medicale, bărbatul era decedat. În locuință au fost găsite urme de sânge și indicii ale unei agresiuni violente. Anchetatorii au identificat și documente medicale care atestau internări psihiatrice anterioare ale fiului.
Aceste informații au ridicat încă de la început întrebări privind starea psihică a inculpatului. Acesta fusese internat de mai multe ori în unități de specialitate, avusese episoade de agitație și agresivitate și urmase tratamente psihiatrice. În 2023, înainte de crimă, fusese internat din nou, inclusiv în condițiile unei internări nevoluntare confirmate de instanță. După externare, nu a urmat integral schema de tratament prescrisă.

Procurorul a folosit cazul pentru a explica o problemă importantă în activitatea judiciară. Atunci când există îndoieli privind discernământul unei persoane la momentul comiterii unei infracțiuni, organul judiciar nu poate stabili singur dacă aceasta a înțeles ce face și consecințele faptelor sale. Este necesară o expertiză medico-legală psihiatrică.
Cinci expertize pentru stabilirea discernământului
Potrivit explicațiilor oferite de procuror, în dosar au fost realizate cinci expertize psihiatrice, inclusiv rapoarte suplimentare. Primele evaluări au identificat un episod hipomaniacal și un consum nociv de substanțe psihoactive, însă au concluzionat că inculpatul își păstrase discernământul la momentul comiterii faptei. În rapoarte au fost consemnate și elemente de comportament simulat.
În timpul procesului, Institutul de Medicină Legală Cluj a realizat o nouă expertiză psihiatrică. Și aceasta a menținut concluzia privind păstrarea discernământului. Raportul a reținut consumul multiplu de droguri, o tulburare mixtă de personalitate și episoade maniacale în antecedente. Specialiștii au recomandat și instituirea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical, pe durata privării de libertate.
Apărarea a contestat concluziile și a depus o opinie de specialitate întocmită de un medic cu pregătire în medicina legală și psihiatrie. Aceasta a susținut că inculpatul avusese discernământ, dar a oferit o altă explicație pentru comportamentul său de după faptă. O reacție emoțională puternică, provocată de situația în care și-ar fi găsit tatăl. Opinia a contestat, de asemenea, diagnosticul de tulburare de personalitate și concluziile privind simularea.
Apărarea a susținut că victima a murit din cauza alcoolemiei
Una dintre cele mai importante dispute prezentate de procuror a privit chiar cauza morții victimei. În opinia medico-legală depusă de apărare a fost susținută ipoteza unei intoxicații acute cu alcool, argumentul fiind valoarea foarte ridicată a alcoolemiei. Potrivit acestei interpretări, concentrația de alcool din sânge ar fi putut provoca o stare de comă urmată de deces.
Medicul care a formulat opinia a apreciat că, în afara fracturilor costale, nu ar exista suficiente elemente care să susțină un mecanism de asfixie.
Această interpretare a fost pusă în discuție în raport cu constatările autopsiei, care evidențise numeroase răni și leziuni interne, inclusiv vânătăi pe gât, față, piept și abdomen, unele având forma tălpii unui pantof. De asemenea, au fost găsite sângerări interne, o hemoragie la nivelul creierului și semne care pot indica sufocarea.
În susținerea opiniei sale, expertul apărării a invocat și un tratat de medicină legală, în care se arată că o alcoolemie de peste 4 g/l poate determina comă, urmată de moarte.
Procurorul a atras însă atenția asupra unei precizări existente chiar pe pagina următoare a lucrării citate. Persoanele cu consum cronic de alcool pot tolera valori de peste 5 g/l, iar intoxicația etilică poate reprezenta cel mult un factor favorizant, care agravează anoxia produsă prin asfixie și poate accelera mecanismul hipoxic-anoxic. Pe înțeles, persoanele care consumă frecvent alcool pot suporta concentrații foarte mari de alcool în sânge. În acest caz, alcoolul nu provoacă neapărat moartea, ci poate agrava lipsa de oxigen din organism provocată de asfixie și poate grăbi decesul.
Astfel, disputa nu s-a limitat la interpretarea stării psihice a inculpatului. A fost contestată și explicația medico-legală privind mecanismul decesului, iar concluziile trebuiau verificate prin raportare la constatările autopsiei și la literatura de specialitate.
Ce au arătat expertizele suplimentare
În urma opiniilor contradictorii au fost solicitate completări ale rapoartelor medico-legale, inclusiv în faza apelului. Potrivit prezentării procurorului, raportul suplimentar a susținut concluziile expertizelor oficiale.
Un alt aspect clarificat de specialiști a fost explicația inculpatului potrivit căreia ar fi încercat să-și resusciteze tatăl.
În raportul suplimentar s-a precizat că manevre precum apăsarea abdomenului victimei cu picioarele nu pot fi considerate manevre de masaj cardiac.

În ceea ce privește consumul de droguri, procurorul a precizat că dosarul nu a avut la bază o analiză toxicologică de sânge care să stabilească exact substanțele și cantitățile aflate în organismul inculpatului la momentul faptei.
Consumul a fost analizat în contextul istoricului medical și al celorlalte probe, fără ca acesta să poată fi prezentat drept o determinare toxicologică exactă.
Opiniile depuse de apărare au îngreunat și prelungit procedurile
Procurorul Simion Dan a vorbit la conferință și despre dificultățile întâmpinate în dosar din cauza opiniilor medicale care au contrazis concluziile expertizelor oficiale. Au fost necesare mai multe completări și evaluări succesive, atât la Sibiu, cât și în faza apelului, pentru clarificarea aspectelor contestate.
În cadrul discuțiilor de la conferință, procurorul a fost întrebat dacă opinia expertului angajat de apărare a contribuit la prelungirea procesului. Acesta a confirmat că demersul a presupus timp suplimentar și a îngreunat desfășurarea procedurilor.
În final, instanța a înlăturat opiniile depuse de apărare și a avut în vedere concluziile expertizelor medico-legale oficiale.
Acestea au stabilit că inculpatul avusese discernământ la momentul comiterii faptei, în pofida istoricului psihiatric și a consumului de substanțe.
Condamnarea a rămas definitivă
În martie 2025, Tribunalul Sibiu l-a condamnat pe fiul fostului director al Direcției Agricole la 12 ani și nouă luni de închisoare pentru omor, violență în familie și alte trei infracțiuni legate de substanțe interzise. Instanța a dispus și obligarea acestuia la tratament medical. Turnul Sfatului a relatat pe larg despre această hotărâre și despre probele administrate în dosar.
Atât procurorii, cât și inculpatul au declarat apel. Prin decizia din 2 aprilie 2026, Curtea de Apel a respins ambele apeluri ca nefondate și a menținut hotărârea Tribunalului Sibiu.
Condamnarea a rămas definitivă.
Despre conferință
Cazul a fost prezentat joi, 19 noiembrie, la Conferința „Psihiatrie și Psihologie Medico – Legală, Inter și Transdisciplinaritate”, ajunsă la ediția a VI-a. Conferința are loc la Sibiu, în perioada 18 – 21 noiembrie.
Organizatorii sunt Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”, Universitatea „Lucian Blaga” și Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu. Programul cuprinde peste 200 de prezentări, grupate în 29 de module.
Participă specialiști în psihiatrie, psihologie, medicină legală și drept, din țară și din străinătate. Temele discutate includ violența domestică, consumul de substanțe psihoactive, măsurile de siguranță și sănătatea mintală în penitenciare.
Citește și:
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Sănătate, Educație
Alătură-te comunității
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Ce jocuri au ăștia…din care Primăria a ieșit virgină neprihănită iar noi fără drum. Fain! Probabil ca îl fac prin…
Incompetenții din primărie au anulat licitația pentru un motiv de 2 bani , și acum nu mai pot face alta…
Asa isi justifica Apele Romane activitatea? Apasa pe un buton si deschid pentru 6 ore 2 vane?
Să sperăm că va încăpea pe mâna unui om cu respect față de patrimoniu care va ști s-o pună în…
Să spui că e eronat că sediul NATO este un magnet pentru hipersonice rusești în caz de scandal, e mârlănie…













Lasă un răspuns