Miercuri,
19.01.2022
Partial Noros
Acum
-5°C

Avizele, mai scumpe decat renovarile

Judeţul Sibiu are, în total, 1004 monumente istorice. Din cele 187 de localităţi ale judeţului, 136 au monumente istorice în timp ce restul de 51 nu au nicio urmă istorică lăsată de înaintaşi şi valorificată în patrimoniul naţional. Municipiul Sibiu, singur, totalizează un număr de 305 monumente, mai bine de o treime din totalul judeţului. Nu vă gândiţi la monumente istorice ca la statui, palate sau clădiri reprezentative pentru oraş, pentru că acestea se pot număra pe degete. Majoritatea monumentelor istorice ale oraşului sunt clădiri locuite de sibieni, dar care se supun legii ce protejează monumentele istorice. Din această cauză, cei care locuiesc în aceste imobile trec printr-o adevărată corvoadă chiar şi dacă trebuie să bată un cui.
Legislaţia în domeniul reabilitării clădirilor monumente istorice este foarte strictă. Şi nu e de joacă, pentru că orice intervenţie neautorizată duce la un dosar penal, potrivit legii monumentelor istorice. Aşa că, vrând, nevrând, sibienii care locuiesc în asemenea imobile şi vor să le reamenajeze sau doar să le salveze de la o distrugere iminentă trebuie să treacă prin furcile caudine pregătite de autorităţile române pentru ei. Iar de la nefericitul eveniment de pe strada Cetăţii, când un ornament căzut a ucis o persoană, mulţi dintre sibienii care locuiesc în clădiri vechi şi-au dat seama că ar fi cazul să le pună la punct. Dar cum?
Eugen Mirea are un spaţiu pe strada General Magheru, la numărul 7, într-o clădire protejată istoric. În aceeaşi clădire mai locuiesc alte şapte familii. Din cauza neînţelegerilor şi a banilor mulţi puşi în joc, nu au reuşit să se constituie într-o asociaţie de proprietari iar din această cauză, lucrările care trebuiesc făcute rămân pe cont propriu. Deşi spaţiul său este doar la parter, sibianul doreşte să reabiliteze întreaga clădire a faţadei. Însă cea mai mare problemă o reprezintă scocurile distruse de vreme şi ţigla care stă să cadă şi care poate, oricând, să producă o nouă tragedie. „În primul rând, trebuie un certificat de urbanism de la primărie, apoi acordul tuturor vecinilor. Următorul pas este obţinerea avizului de la Direcţia de Cultură, pentru care trebuie un proiect făcut de un arhitect. Costă cel puţin 10-15 milioane”, spune Eugen Mirea. Marea nemulţumire a sibianul este legată de timpul pierdut de la o instituţie la alta dar şi de costurile extrem de mari ale acestor autorizaţii. „Toate actele mă costă cam 40 de milioane în timp ce tencuitul şi zugrăvitul nu mă costă mai mult de 20. Primăria pune tot felul de condiţii, dar nu are un birou funcţional care să se ocupe de toate aceste probleme. Ar trebui înfiinţat un birou din care să facă parte reprezentanţi ai comisiei de urbanism, ai Direcţiei de Cultură precum şi o echipă de specialişti, ingineri şi arhitecţi. Să stabilească prin hotărâre de consiliu nişte tarife şi să nu ne mai plimbe dintr-o parte într-alta”, mai spune sibianul. „Tarifele autorizaţiilor noastre sunt de 1 leu pentru persoane fizice şi 5 lei pentru cele juridice. Dar sibienii trebuie să înţeleagă că acest tarif se aplică pentru întreaga suprafaţă a locuinţei în care se fac modificări sau restaurări, nu doar porţiunea implicată în proces”, spune Mircea Şteţiu, directorul Direcţiei de Cultură Sibiu. Prin urmare, dacă imobilul dumneavoastră are 500 de metri pătraţi iar suprafaţa pe care vreţi să o tencuiţi are 20 de metri pătraţi, taxa este de 500 şi nu de 20 de lei.
Ideea unui birou unic, în care să poată fi rezolvată o astfel de problemă de la un capăt la altul este exclusă de Mircea Şteţiu. „Eu nu pot să sugerez un arhitect cu care să se lucreze ca să existe o siguranţă a aprobării proiectului. Ordinul Arhitecţilor are o clasificare exactă a arhitecţilor, mai ales în acest domeniu, iar omul poate să îl aleagă pe cel care îl consideră cel mai bun”, spune Şteţiu. Toate proiectele de lucrări la imobilele istorice din Sibiu sunt avizate de o comisie formată din reprezentanţi din trei judeţe, Sibiu, Alba şi Mureş. Comisia se întruneşte o dată pe lună şi oferă avize consultative pentru proiecte de acest gen. Judeţul care înaintează proiectul se abţine de la vot. Acest aviz consultativ nu este însă literă de lege, el putând fi ocolit de Direcţia de Cultură înaintea eliberării autorizaţiei. „Eu am avizat toate proiectele ce au primit aviz consultativ din partea comisiei pentru că ei sunt specialiştii, nu am avut motive să îi contrazic până în acest moment”, mai spune Şteţiu.


Străzile cu cele mai multe clădiri monumente istorice

Str. Nicolae Bălcescu - 14 imobile
Str. Ocnei - 13 imobile
Str. Mitropoliei - 11 imobile
Str. Avram Iancu - 11 imobile
Piaţa Aurarilor – 10 imobile
Str. 9 mai - 7 imobile
Str. Turnului - 6 imobile
Str. Magheru - 5 imobile
Str. Faurului - 5 imobile
Str. Azilului - 5 imobile
Str. E. A. Bieltz - 5 imobile

Bogdan Brylynski

de Bogdan Brylynski

Editor
Telefon:
0722 227 297

Comentarii

2 comentarii

Locuitor din CENTRU !

Acum 12 ani

Administratia Sibiana este depasita de multi ANI !!! ...Birocratia lipsa de profesionalism si mai nou ORGOLILE personajelor MICI ,vor crea viitoarele suferinte multor locuitori din Sibiu.
Raspunde

ad

Acum 12 ani

ce draq vreti de la un stomatolog decat sa va fure... fratilor asta e butonul portocaliu...actioneaza la comanda
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus