Bratarile dacice asteapta verdictul

Peste 25 de tineri au participat aseară la dezbaterea organizată de Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului care a avut ca principală temă brăţările dacice de aur şi procesul aflat pe rol, intitulat „Procesul Aurului Dacilor”.

Întregul expozeu a fost susţinut de profesorul universitar Marius Ciută, ofiţer în cadrul Serviciului de Patrimoniu al judeţului Alba Iulia, unul dintre puţinii poliţişti-arheologi care au cercetat locurile din care brăţările au fost furate. În total, tezaurul brăţărilor dacice de aur este compus din 20 de piese, descoperite de-a lungul timpului în locuri diferite. Cele mai multe, şi cele mai importante piese din această comoară inestimabilă, au fost descoperite la marginea cetăţii Sarmisegetusa, în Munţii Orăştiei, în număr de 10. Ele au fost dezgropate de un grup de braconieri arheologici, care au încercat să le valorifice peste graniţă. Şi cu multe dintre ele au şi reuşit. Povestea brăţărilor se întinde din anul 1998 ca în 2009 să fie obiectul Procesului Aurului Dacic în care peste 20 de braconieri sunt cercetaţi pentru o serie întreagă de infracţiuni. La finalul săptămânii trecute a avut loc ultima înfăţişare în cadrul acestui proces, un verdict urmând a fi dat de instanţă în cursul acestei săptămâni. Dosarul este compus din peste 25 de volume, cu probe adunate din toate colţurile lumii. 17 expertize diferite vin să susţină un singur lucru, că aceste brăţări sunt autentice, că au într-adevăr peste 2000 de ani vechime şi că devin, astfel, obiectul braconajului arheologic, una dintre infracţiunile pentru care grupul de căutători este cercetat.

Dezbaterea a fost organizată în Cafe Wien iar la discuţii a fost prezent şi secretarul de stat Zeno Pinter. Discuţiile au plecat de la arealul arheologic neexploatat al Sarmisegetusei, de la posibilele metode de a împiedica braconajul arheologic până la ilegalităţile legale pe care le comit casele de licitaţii internaţionale, care achiziţionează fără niciun act obiecte de patrimoniu doar pentru a le vinde mai departe pentru profituri imense. Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului este o asociaţie formată din tineri sibieni. Tineri jurnalişti, tineri oameni de cultură, tineri oameni de afaceri, tineri politicieni.