Proiecte made in Avrig: blocurile gri, acoperite cu panouri fotovoltaice

Blocurile de locuinţe acoperite de panouri fotovoltaice ar putea deveni nu doar consumatoare, ci şi generatoare de energie verde, în cadrul unui proiect-pilot gândit în premieră în România, în oraşul Avrig, unde luni s-au reunit reprezentanţii a şapte oraşe europene care vor folosi energie regenerabilă, relatează Agerpres.

"La finalul programului Urbenenergy, vrem să facem o recomandare către Comisia Europeană, prin care să promovăm un concept care transformă zonele rezidenţiale din consumatori în producători de energie. Acest model este considerat inovator chiar şi pentru Europa, acest lucru ne-a asigurat un punctaj foarte bun în programul URBACT" - a declarat luni Arnold Klingeis, primarul Avrigului.

 

Klingeis şi reprezentanţii altor şase oraşe din UE - Nice (Franţa), Durham (Marea Britanie), Imaa (Italia), Worms (Germania), Tulln (Austria), Mogilli (Bulgaria) - s-au reunit pentru prima dată luni, la Avrig, pentru un schimb de experienţă în cadrul proiectului european Urbenenergy, parte a programului european URBACT II, finanţat de UE.

"Pentru noi, la Avrig, este important să importăm know-how, tehnologie şi performanţă în acest domeniu, pentru a putea deveni un centru în domeniul energiilor regenerabile şi, la final, prima comunitate în România independentă energetic", a spus Klingeis.

El vrea să ajute industria locală, dar şi agricultura. "La Avrig există foarte multe terenuri neproductive, fără perspectivă. Prin acest program, dăm un viitor agriculturii: dacă nu reuşim să plantăm cartofi în mod eficient, atunci vom folosi aceste terenuri neproductive pentru a planta rădăcina elefantului, răchită, porumb industrial şi alte plante energetice, care ne vor asigura alimentarea cu energie, din surse regenerabile, la nivel local" - a spus edilul.

Proiectul Urbenenergy promovează dezvoltarea şi implementarea unor scenarii financiare şi tehnologice ca sistem integrat, în scopul creşterii standardului de viaţă a comunităţii, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi producerii energiei neconvenţionale, în vederea obţinerii independenţei energetice pe plan local. Proiectul are o valoare totală de 74.970 euro şi susţine iniţiativa europeană `20-20-20`, care prevede ca până în anul 2020 consumul de energie să fie redus cu 20% iar creşterea energetică din resurse regenerabile să fie de 20%.

 

Prin ELENA, program lansat de Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii, poate fi obţinută o cotă de până la 90% din valoarea totală a proiectelor pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, cheltuieli ce nu puteau fi acoperite, până acum, prin niciun alt program european. Prin acest program, municipalitatea doreşte să obţină 340.000 de euro finanţare pentru studiile de fezabilitate necesare construirii centralelor pe biogaz şi biomasă, reţelelor de distribuţie în Avrig şi Mârşa, izolarea termică a blocurilor, montarea panourilor fotovoltaice etc. Primarul Avrigului, Arnold Klingeis, a menţionat că documentaţia necesară depunerii proiectului este în fază finală de elaborare şi în câteva zile va fi trimisă spre evaluare.

 

Avrigul este primul oraş din România care şi-a propus să devină independent energetic în următorii 20 de ani, prin folosirea de energie regenerabilă. Pentru a ajunge la independenţă energetică totală, Avrigul are nevoie de investiţii de 60 de milioane de euro, bani cu care se vor construi aici, în următorii nouă ani, trei microhidrocentrale, plus alte trei centrale, una pe biomasă, alta pe biogaz şi una pe panouri voltaice.

 

Până în prezent, Primăria Avrig a cheltuit 60.000 de euro pentru masterplanul energetic. Edilul-şef vrea să revitalizeze economia locală, care este la pământ, nu mai puţin de 2.500 de locuitori fiind nevoiţi să facă zilnic naveta pentru a munci în localităţile învecinate.

Klingeis vrea să refacă tradiţia industrială a oarşului, însă pe noi coordonate. Dacă înainte de 1990, Avrigul era renumit datorită fabricii de armament şi industriei grele de pe platforma din colonia Mârşa, unde acum mai lucrează cu puţin peste 3.000 de muncitori, în viitorii ani, locuitorii ar putea lucra în centrale care folosesc panouri voltaice, biogaz şi biomasă. Noul parc industrial energetic va duce nu doar la crearea a cel puţin a 2.500 de locuri de muncă, dar va îmbogăţi şi bugetul local, estimat în 2010 la 16 milioane de lei.

Primarul şi-a propus din 2009 să construiască o nouă zonă industrială verde, bazată doar pe energie regenerabilă. Pentru aceasta a organizat un referendum, care nu a fost validat, dar la care 87 la sută din cei prezenţi au spus că doresc construcţia unui parc industrial dedicat energiei regenerabile. Raportat la populaţia de 14.200 de locuitori, doar 20 la sută vor construcţia acestui parc industrial, majoritatea fiind încă reticenţi, preferând să facă în continuare şi agricultură şi nu doresc să îşi mute oile în alte zone de păşunat.

Foto: alea.ro

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi