Miercuri,
03.06.2020
Innorat
Acum
17°C

Unde nu a prins samanta, o iau marginile centurii la vale

23 Mai 2010 23:05

Pe câteva porțiuni din centura ocolitoare a Sibiului pământul de pe margine a luat-o la vale o dată cu venirea primăverii. Nu e motiv de îngrijorare, susțin oficialii lucrărilor – cauza stă în faptul că iarba semănată în zonele respective ”nu s-a prins”. Zonele afectate vor fi refăcute și va fi însămânțat un nou strat de iarbă care, dacă se va transforma în strat vegetal va împiedica micile alunecări de teren. Situația din dreptul străzii Henri Coandă a fost semnalată de Ovidiu Sopa, de la sibiul.ro, site pe care a creat o rubrică special destinată lucrărilor la centura ocolitoare a Sibiului. ”Sunt curios să văd ce spun reprezentanții constructorilor despre lucrările care se surpă în doar șase luni și fără trafic pe centură. Doar apă din ceruri”, spune Ovidiu Sopa.

O parte din iarbă a prins, iar în alte zone, din cauza frigului îndelungat, stratul vegetal nu s-a mai format. Nu este o problemă gravă, alunecările vor fi remediate și va fi însămânțată din nou zona”, spun oficialii lucrărilor la centura ocolitoare a Sibiului.

Surprize, surprize: secțiunea a doua, gata înaintea primeia

Potrivit surselor oficiale din rândul consultanței, lucrările la secțiunea întâi prevăd, încă, un volum foarte mare de lucru. Pământul de umplutură care ar mai trebui adus în cele cinci puncte care mai cer acest gen de lucrări înseamnă o cantitate totală de 250.000 de mc, adică aproape o treime din necesarul întregii secțiuni întâi a centurii ocolitoare. Foarte mari cantități solicită, potrivit experților, porțiunile executate de Todini, dar deteriorate din cauza lipsei de conservare a lucrărilor. ”Autostrada este, practic, aproape gata. Am început să lucrăm și la parapeți. Efectiv, nu există asfalt pe aproximativ 700 – 800 de metri de autostradă. Doar că în aceste porțiuni este foarte mult de muncă”, declară sursele amintite. În astfel de zone unde a cedat până și stratul de asfalt turnat de Todini trebuie desfăcute ”zidurile de sprijin” din saci cu umplutură așezați de Todini. ”Muncă de chinez bătrân”. După desfacerea acestor saci, îndreptarea zonelor cu alunecări, urmează ridicarea unui nou tip de ziduri de sprijin, din bolțari de tip Keystone.

Toate aceste lucrări suplimentare solicită noi termene de execuție, mult prelungite. ”S-ar putea să avem surpriza de a avea secțiunea a doua a centurii gata înaintea primeia”, spune reprezentanți ai lucrărilor.

Bogdan Partene, director de contract din partea Vectra Service pentru șantierul secțiunii a doua a centurii spune că, deomcadată, vremea a pus serioase probleme. ”Puse cap la cap, cred că am avut mai bine de o lună de zile ploioase. În care nu am putut lucra la terasamente. Bine, am lucrat la poduri și podețe. Deocamdată, dacă vremea nu va mai fi capricioasă, termenul asumat de noi, octombrie 2010, mai poate fi respectat. Acum, eu nu sunt în măsură să spun dacă vom termina mai repede lucrările decât cei de pe prima secțiune”, declară Partene.

Actul adițional, încă nesemnat

Pentru remedierea zonelor de centură executate de Todini, dar afectate prin neconservare, consorțiul Max Boegl – Geiger ar fi trebuit să semneze un act adițional cu CNADNR. Termenii actului adițional sunt în negocieri bune, iar valoarea lucrărilor suplimentare este de aproximativ trei milioane de euro. Problema cea mai mare este că, în lipsa acestui act adițional semnat, consorțiul constructorilor a întâmpinat probleme în tragerile de lichidități din bănci. Instituțiile financiare au refuzat să mai elibereze trei tranșe în valoare de aproape patru milioane de euro, în lipsa semnării acestui act adițional. ”Este o chestiune de zile”, spun reprezentanții lucrărilor.

Oficial, secțiunea a întâi a centurii ocolitoare a Sibiului ar trebui finalizată în august 2010. Neoficial, lucrările se vor întinde în mod cert cel puțin până în octombrie.

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

11 comentarii

Ovi Sopa

Acum 9 ani

Sami, am fost iara pe lana centura, inaintea podului peste calea ferata (spre Ocna Sibiului) , in luna mai cand am mai trecut pe-acolo totul arata perfect, marginile centurii inaltate 2-3m erau aranjate cu lama frumos, acum , dupa doar o luna de zile a aparut o fisura in fundatia centurii, aici nu au apucat sa puna stratul de pamant pt a semana iarba. O sa gasesti cateva poze pe forum, la adresa sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=123&start=75 Nu stiu ce sa zic, dar a trecut doar o luna ...
Raspunde

Sami

Acum 10 ani

Il anunt pe Georg ca am fost in Germania saptamana trecuta fiind atent la modul in care sunt construite autostrazile pana la destinatie, si majoritatea autostrazilor erau pe dig: Budapesta - Viena pe dig, Munchen - Stuttgart pe dig (exceptie facand zonele montane), Szeged - Budapesta in cea mai mare parte pe dig. Au fost intr-adevar zone izolate in care autostrada nu era pe dig de ex. centura Vienei. Din cate am remarcat, digurile se folosesc tocmai in zonele de campie, iar in zonele deluroase sau muntoase nu.<br><br>Repet, nu vad care este problema din moment ce nu exista nimic ce sa faca apa de la eventualele inundatii sa intre in miscare pentru a putea spala digurile. Pana la urma, digurile nu se pot spala decat atunci cand exista apa curgatoare, probabil si in zonele de flux-reflux puternic, ceea ce nu poate fi cazul pe centura noastra ocolitoare. Doar vreo autostrada construita prin Marea Nordului... <br><br> Numa bine si multa sanatate. Le urez constructorilor sa termina lucrarea cat mai repede, cel tarziu la finele acestui an pentru a putea descongestiona in sfarsit arterele orasului.
Raspunde

pentru sami

Acum 10 ani

somn usor pe centura sibiului
Raspunde

Sami

Acum 10 ani

Imi aduc totusi aminte de cel putin o portiune de autostrada in Ungaria unde am adormit la volan si m-am lovit usor de parapetii care despart sensurile de mers, unde m-am considerat norocos ca nu am mers spre partea dreapta unde era ditamai "prapastia", autostrada fiind elevata. Am sa mentionez concret portiunea de autostrada in cauza si am sa fiu atent si in Austria si Germnia.
Raspunde

Sami

Acum 10 ani

Sunt impresionat de raspunsurile civilizate la comentariul meu. Nu pot decat sa va salut cu respect pentru modul civilizat si argumentat in care v-ati prezentat parerile.<br><br> M-am uitat peste pozele indicate de Ovi si de cipm si am identificat doua fenomene diferite.<br><br> Din capul locului, mentionez faptul ca podul peste centura ocolitoare de pe Calea Agnitei (DN106) este parte a proiectului de reabilitare a drumului national mentionat si nu a proiectului de executie a centurii ocolitoare a Sibiului.<br><br> In consecinta, cunoscand fenomenele de pe centura ocolitoare, am spus ca nu sunt motiv de ingrijorare, fiind vorba de straturi speciale pentru insamantare, neavand nici o valoare dpdv al rezistentei structurii. Cum se vede si in poze, imediat sub acel strat de pamant, se poate vedea stratul de sort, de pietris.<br><br> In ceea ce priveste podul de peste centura, se pare ca zidurile de rezistenta a podului au fost imbracate direct in acel pamant afanat, in loc sa se foloseasca piatra sparta ca terasament. Lucrul care trebuie inteles, este ca nu acel pamant formeaza structura de rezistenta. Inchipuiti-va ca un pod se construieste ca o casa, careia i se umple incaperile cu agregate si pamant, iar din motive estetice, se aplica pe lateral si un strat de pamant care este insamantat cu gazon. <br><br> In ceea ce priveste cele spuse de Georg, nu ma pot pronunta chiar acum pentru ca nu imi mai aduc aminte. Voi face insa la sfarsitul acestei saptamani un drum pana la Simmern, langa Frankfurt, si am sa fiu atent la aspectul mentionat de el. Totusi, pot sa spun din capul locului ca pe lungimea oricarei autostrazi exista canale de comunicare cu margini intarite cu beton, tocmai in acest sens, de a asigura cumpanirea cantitatii de apa din bazinele formate in partile drumului.
Raspunde

cipm

Acum 10 ani

@sami Daca tu zici ca este ok, nu pot face dacat sa-ti respect parerea. Insa pentru mine ca necunoscator, cand am vazut ca dupa o ploaie torentiala de vreo 15 minute (este adevarat ca mai plouase in reprize) taluzul arata asa: fotocipm.cmuntean.ro/displayimage.php?album=31&pos=3 a fost (si ramane) un motiv de ingrijorare. Ma intreb cum va arata intr-o primavara cand Cibinul isi va iesi din matca pentru vreo cateva zile?
Raspunde

Georg

Acum 10 ani

NU TREBUIA INALTATA, CI LA ACELASI NIVEL CU SOLUL... Am uitat sa specific. S-a facut o munca inutila in plus si cu costuri imense prin aceasta inaltare de Diguri-Sosea. Trebuia SAPAT cam un metru in adancime...Solul era deja TASAT de secole...Acest sant trebuia UMPLUT cu BOLOVANI, pietris si deasupra, la nivel cu peisajul inconjurator, mozaic de marmora..cu BORDURI nu prea inalte. Apoi tasat prin circulatie mica...un an-doi si corectat mereu. Apoi turnate placi de beton...cu spatii de dilatare-contractie intre ele...apoi pusa in spatiile dintre placi banda elastica..cu silicon... Lasat SUB CIRCULATIE.... Apoi turnat asfalt granulos..lasat sub circulatie si corectat... Apoi turnat asfalt, stratul de uzura... Nivelul final trebuie sa fie egal cu peisajul inconjurator... ASA NU SE SPALA DIGUL... Inainte se lucra la calea ferata cu astfel de terasamente inalte...ACUM NU.... De ce? Digul acesta separa suprafete mari inundabile. Se constituie LACURI care nu comunica intre ele si presiunea apei la ploi si inundatii este diferita..Deci trebuie sa RUPA undeva, sa treaca apa... De aceea nici in Germania, nici mai ales in Ungaria, uitati-va la zona de pe langa Oradea si Satu Mare, dincolo de granita, soseaua NU ESTE INALTATA, ci este plana cu campia inconjuratoare... DA, la inundatii vine apa PESTE SOSEA...dar NU O SPALA din TEMELII...trece mai departe... In caz de inundatii..se opreste circulatia, dar soseaua cu FUNDATIA INGROPATA, nu LIPITA DEASUPRA...RAMANE...apa trece PESTE EA, nu apasa din lateral ca la Hidrocentrala.. Inafara de aceasta, sa vedeti balti statute si tantari ..si papura.. NU AR TREBUI SA MAI ADUCA UMPLUTURA PESTE, ci sa scoata si sa DUCA pamant..sa aduca numai bolovani si pietris si mozaic ptr. a umple SANTUL FUNDATIEI...e si MAI IEFTIN... Controlati autostrazile in Germania..sunt urcate la 1-4.m pe dig? Oare degeaba? Nu mi-o luati in nume de rau..ar putea DE AICI INAINTE sa FACA MAI BINE... Georg
Raspunde

din nou Gurul "Sami"

Acum 10 ani

marele curu Sami ........
Raspunde

Ovi

Acum 10 ani

Sami, recunosc ca sunt necunoscator in domeniul constructiilor, dar avand in vedere ca am vazut multe f multe zone din centura unde s-a surpat marginea, unele zone mai putin, alte zone mai tare, pana s-a rupt si asfaltul, am avut cateva dubii legat de cum ar trebui defapt sa fie intarite aceste margini ale centurii, care se inalta in unele locuri si la 4 m Arunca o privire pe galeria de poze de aici : sibiul.ro/poze-sibiu/santier-in-sibiu-centura-sibiului/358/1/ in special la poza : sibiul.ro/poze/2010-centura-sibiului/11982/ daca stratul de sub asfalt crezi ca e Beton (cum ai specificat situ ca ar trebui sa fie) te inseli amarnic, frecand cu degetele de el se sfarama ca un pietris foarte bine tasat .. dar nici gand sa fie beton... "structura de rezistenta formata din bolovani, beton, piatra sparta, sort si alte agregate" .. uite-te la restu de poze, cu titlul "Mai 2010 / DN106 Pod peste Centura Sibiului" .. nu o sa vezi nici o urma de piatra sparta sau sort.. doar "nisip" pe o inaltime de ~3m Eu chiar eram curios prin alte parti cum se finalizeaza aceste margini inalte, iarba si vegetatia este singurul lucru care impiedica alunecarile ?
Raspunde

Georg

Acum 10 ani

Contrar opiniei AVIZATE a lui @Sami punerea numai de umplutura fara rame de beton-armat sub soseaua inaltata cca. 1-4 m intr-un ses cu loess (lut impermeabil) si contrar OPINIEI ESPERTILOR constructori..NU AJUNGE numai iarba ca legare laterala de terasament. Totul sta pe LUT, acre imbibat cu apa devine gras si alunecos si IMPERMEABIL.. Digul constituit de AUTOSTRADA INALTATA aluneca ca o sanie pe (vaselina!) de lut IMPERMEABIL si GRAS si pe PELICULA de APA care n-are scurgere.. Aici trebuiesc CA ELEENT DE STRUCTURA SUB SOSEA casete de beton, umplute cu bolovani si pietris ,apoi mozaic de marmora, un fel de contraforturi laterale..ingropate in taluzurile implantate cu TUFISURI cu radacini dese al naibii, care leaga pamantul. Sub taluz, deci in ses, COPACI..sa tina pamantul ami bine. Aceasta structura trebuia LASATA NEASFALTATA cativa ani si circulatie mica-redusa, care sa taseze digul-sosea.. control continuu, din cand in cand reumplere cu mozaic de marmora.. Apoi peste aceste casete de beton, pline cu bolovani, pietris, mozaic-de-marmora, bine tasat vre-o DOI ANI,APOI TURNAT BETON in placi, Nu continuu... Da, FANTANI OARBE am uitat si tuneluri ptr. apa care traverseaza mereu digul-sosea. Apoi, asfalt grosier....iarasi lasat sa-si faca tasarea si mendrele..apoi stratul de uzura.. Este similar cu terasamentul de cale-ferata..DAR la calea ferata SE INTERVINE si SE POATE INTERVENI MEREU la consolidare, fiindca piatra de terasament este LIBERA..se poate lucra, dar aici, la DIGUL-SOSEA, odata betonat si asfaltat..NU SE MAI POATE FACE NIMIC... DECI NU TREBUIA deloc asfaltat..INCA..si restul..o sa vedeti.. Luati numai ca exemplu dealurile de la sate unde s-au taiat nucii...cu toate ca exista VIE cu radacini si iarba, DEALUL CURGE PESTE SAT... Georg
Raspunde

Sami

Acum 10 ani

Nu vreau sa fiu rautacios, insa faza cu "O iau marginile centurii ocolitoare la vale" este o exagerare de prost gust! Cunosc fenomenul si acesta este motiv de ingrijorare doar pentru necunoscatori.<br><br>Acele maluri ale autostrazii nu sunt facute doar din acel pamant afanat care se vede la suprafata, special pentru insamantare. Sub acel pamant se afla adevarata structura de rezistenta formata din bolovani, beton, piatra sparta, sort si alte agregate. <br><br> Repet, daca cineva isi inchipui ca malurile sunt facuta din acel pamant nu are nici cele mai de baza notiuni in ceea ce priveste rezistenta unei constructii, de orice fel!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus