Subiectele la zi se înghesuie la rampa comentariului politic. Eveniemntele din vama Constanţa ca şi urmările lor în planul ministerului de interne ţin capul de afiş. Înfrângerea puterii în parlament pe legea reducerii personalului aceluiaşi minister, aşişderea. Idem afacerea Strauss Kahn, turneul european al lui Barak Obama sau sumitul celor 8 G. Boicotarea întrunirii de la Varşovia de către preşedintele Băsescu, socotită un afront la preşedintele american, stârneşte de asemenea multe întrebări. Dintre toate însă, se detaşează la mare distanţă, ca importanţă la nivel internaţional şi cu posibile efecte în planul evoluţiei politicii mondiale, noua gândire, noua strategie lansată de America privitoare la Orientul Apropiat şi Mijlociu, la lumea arabă în general, odată cu reaşezarea surprinzătoare, în acelaşi timp spectaculară, a raporturilor cu Israelul.
Se ştie, după cel de al doilea război mondial şi odată cu înfiinţarea statului Israel, influenţa în zonă a englezilor şi francezilor a fost preluată de americani. Gurile rele spun că i-ar fi atras mirosul petrolului. Este însă sigur că şi revenirea evreilor în teritoriu le-a resuscitat interesul pe două paliere. Odată pentru protejarea noului stat într-o lume arabă ostilă, misiune determinată şi impusă de puternicele grupuri politico-financiare evreieşti din America şi a doua oară, pentru a avea în Israel un cap de pod în promovarea şi menţinerea influenţei lor în zonă.
Timpul a dovedit că judecata n-a fost întru totul corectă. Că s-a omis din calcul termenul cel mai important al ecuaţiei şi anume, voinţa popoarelor arabe.
Cu sprijin american Israelul şi-a făcut de cap cotropind vaste teritorii: Palestina, Cisiordania, înălţimile Golan, implantând colonii evreieşti în miez arab, umilindu-i, menţinându-i în permanenţă sub teroarea puterii militare. Încercarea arabilor în a se constitui ca puteri statale capabile să se opună Israelului şi influenţei americane în zonă s-a izbit de o dură rezistenţă, soldată cu războiul din Irak, cu beţele în roate puse Iranului, cu boicotarea înfiinţării unui stat palestinian. Cochetarea cu unii conducători arabi care, mai pe faţă mai pe ascuns li s-au arătat « înţelegători », ei bine, toate acestea au sădit în timp puternicele rădăcini ale opoziţiei, ale rezistenţei feroce, ireductibile ale arabilor.
Nu mai puţin, starea de înapoiere ca şi stăpânirea autocratică tradiţională a multor dinastii sau conducători, au menţinut majoritatea popoarelor arabe departe de viziunea modernă privind orânduirea democratică, de ideea de libertate, de implementare a drepturilor omului. Valori care nu pot fi altoite cu forţa, pe căi artificiale, ci trebuie să se dezvolte în chip natural, pe fundamentele istoriei, a specificului, a viziunii acestor popoare.
Iată deci, realităţi derulate în mai bine de o jumătate de secol care s-au soldat cu exacerbarea fenomenului terorist ca replică la forţă şi nedreptăţi, cu revolte interne de anvergură pentru libertate şi democratizarea vieţii arabe. Dificultăţile, ba chiar eşecul impunerii cu forţa a unei ordini dinafară, fie ea şi în coordonate democratice dar străine suflului arab, au învins până în cele din urmă cerbicia gândirii fundată pe forţă, pe putere, în favoarea gândirii bazată pe drept, pe echitate. Acesta pare a fi sâmburele noii orientări politice dezvăluite de preşedintele Obama şi care se constitue într-o adevărată nouă doctrină a relaţiei Americii cu zona arabă, cu zona Orientului Apropiat şi Mijlociu.
Două linii esenţiale de gândire pare să contureze noua orientare.
Prima, că în zonă se impune înscăunarea dreptăţii şi echităţii. Că popoarele ţărilor din zonă fără excepţie, au nu numai vocaţia dar şi dreptul, valorificat tot mai mult la scară planetară, la o alcătuire autentic democratică, la propria identitate, la demnitate şi libertate, atât dinlăuntru cât şi dinafară. Că prin ele şi pentru ele, aceste valori pot fi implementate de popoarele înseşi, prin propriile resorturi, iar nu impuse dinafară. Că un eventual ajutor străin trebuie să se mărginească la sprijinirea lor în aceste eforturi.
În lumina acestei optici, Israelul trebuie să se retragă din teritoriile ocupate urmare războiului de 6 zile din 1967, să consimtă la formarea unui stat palestinian independent, să renunţe la coloniile înfiinţate pe treritoriile arabe. La rândul lor, palestinienii precum şi întreaga lume arabă trebuie să recunoască statul israelian, să-i respecte graniţele şi independenţa. Mai departe, factorii politici interni trebuie să creeze condiţiile dezvoltării unei vieţi democratice în care sens, forţele autocratice de tipul Saddam Husein, Moamaar Gadafi sau alţii asemenea, trebuie să cedeze locul instituţiilor democratice de decizie şi conducere.
Complementar, cea de a doua linie de gândire a noii orientări, pune accentul pe ajutorarea ţărilor din zona arabă pentru a depăşi starea de înapoiere economică, socială, administrativă, organizatorică, pentru a le compatibiliza cu nivelul reclamat de standardul democratic general acceptat. Un fel de al doilea plan Marshall. Se pare că administraţia Obama va interveni în acest sens pe lângă marile puteri.
Ce miză este în joc ?
În primul rând, destinderea şi instaurarea unui climat de pace. Tensiunea şi încordarea care ţine de decenii au afectat puternic relaţiile internaţionale, au declanşat conflicte sângeroase, au stimulat fenomenul terorist cu toate urmările lui nefaste. Odată reaşezate relaţiile pe criterii de echitate şi dreptate se mizează pe încetarea fenomenului terorist. Apoi, americanii mizează şi pe o îmbunătăţire a relaţiilor lor cu lumea arabă, relaţii profund afectate până acum de sprijinul necondiţionat, practic unilateral acordat Israelului. Ideea menţinerii în continuare a acestui sprijin, dar a unui stat israelian în limitele înfiinţării sale în 1948, concomitent cu înfiinţarea şi recunoaşterea unui stat palestinian, se speră să fie încurajată în final de toată lumea, inclusiv de simpatizanţii americani ai Israelului. Nu s-a spus pe faţă dar se subânţelege, o astfel de abordare ar pune în cauză şi alte zone de tensiune şi conflicte cum ar fi Cecenia, o altă sursă tulburătoare de terorism feroce.
Este de urmărit cu maxim interes cum va fi primită această nouă abordare.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Ultimele comentarii
Acum 5 ore
Aci Duțu
Acum 6 ore
John S
Acum 6 ore
Emil
Acum 8 ore
Nustiu
Acum 8 ore
Leonard