Surprizele nu lipsesc nici din această ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, iar una dintre ele s-a dovedit a fi conferinţa de astăzi, susţinută de Gabriel Liiceanu la Centrul Cultural Habitus. O sală arhiplină aştepta să ia parte la conferinţa specială „La ce bun să faci binele”, dar scriitorul a decis să schimbe tema şi spre bucuria publicului, după cum au dovedit aplauzele, a urmat „Cioran şi continentele insomniei”. „Mi-am permis impoliteţea de a alege altă temă pentru că este centenarul Cioran şi simt nevoia cu adevărat să-l omagiez pe acest mare filozof. Este foarte greu să vorbeşti despre Cioran, dar am senzaţia că poate deţin o cheie către gândirea lui” a spus scriitorul. Plecând de la insomnie, una dintre temele centrale ale operei lui Cioran, Liiceanu a realizat un periplu prin viaţa şi scriitura filozofului, periplu punctat de citate din „Demiurgul cel rău” şi „Caiete I,II, şi III”. „Care sunt continentele insomniei, marile regiuni geografice ale gândirii? Insomnia cioraniană a fost prilej de declanşare a gândirii lui. Când am citit prima dată propoziţia „Nu am mai dormit de trei ani” nu am înţeles nimic. Dar de fapt însemna că Cioran îşi stabilise un alt ritm. Timp de trei ani, noaptea scria, iar ziua dormea câte o oră-două. Insomnia a devenit astfel substratul fiziolgic al filozofiei cioraniene. Pornind de aici vom încerca să alcătuim o hartă a gândirii lui. Această hartă cuprinde trei continente-continentul lui Dumnezeu, continentul lucidităţii şi continentul neatârnării” a mai spus Liiceanu. Inevitabil, dintr-un discurs despre Cioran, nu putea să lipsească tema sinuciderii. Încercând să facă o distincţie între sinucidere şi ideea sinuciderii în opera filozofului, Liiceanu a apelat la exemple din viaţa scriitorului, pe care l-a numit „colecţionar de bizarerii umane”. „Cioran, pe care eu îl văd ca pe un Iov modern, îi reproşează lui Dumnezeu că a creat o operă în care omul este pata neagră a creaţiei, deoarece în viziunea lui să faci o lume în care există suferinţă, bătrâneţe şi moarte reprezintă o dovadă de cruzime inexplicabilă. Omul este odios. De aici apare ideea că sinuciderea poate fi o corecţie a operei nereuşite. Cu această idee foarte periculoasă, pe care Cioran a aruncat-o pe piaţă, el nu a îndemnat pe nimeni să se sinucidă, ci a afirmat că sinuciderea este o armă spirituală în buzunarul fiecăruia” a mai adăugat scriitorul Gabriel Liiceanu.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 521
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Cartea ne face bine..
Acum 2 ore
Newman
Acum 2 ore
Newman
Acum 2 ore
Solomon
Acum 2 ore
Tour operator