Cum i-au impresionat tiganii din Rusciori pe francezi si spanioli

La sfârșitul lunii martie, o delegație formată din mai mulți francezi, italieni și spanioli – cu toții reprezentanți de seamă a unor instituții ce privesc incluziunea sopcială în țările lor – au vizitat Sibiul și câteva localități din zonă. Scopul lor: să vadă cum trăiesc și ce se face în România pentru țiganii care ajung să cerșească pe străzile marilor orașe din Occident.

După o zi petrecută în Centrul de Reuniune Academică al ULBS, printre argumente și dezbateri pe tema incluziunii sociale, grupul format din șase francezi, șase spanioli și un cetățean italian a mers a doua zi în satul Rusciori. În jurul orei 10:30 tot satul s-a uitat lung către mașina luxoasă de teren care a deschis coloana de vizitatori. După ce au traversat tot satul, salutând cu privirea casele dărăpănate și țiganii suspicioși, străinii au oprit mașinile în fața școlii. I-a întâmpinat Iulian Preda, consilierul Prefecturii Sibiu pe problemele romilor, care le-a făcut o prezentare a satului și o decriere a băștinașilor. ”Ca mentalitate, țiganii de la Prislop sunt mai rezervați față de muncă, adică de aici din Rusciori lucrează în fabrici cam 60 - 70 de persoane, și-au mai schimbat mentalitatea în sensul că au o anumită stabilitate financiară. Iar înainte de boom-ul economic din perioada 2007 – 2008 erau și mai harnici, erau cunoscuți ca cei mai mari adunători de fier vechi din Sibiu”, le-a spus Preda. A urmat apoi o prezentare a școlii, dascălii vorbindu-le musafirilor despre cum fac ei eforturi mari pentru a avea cât mai mulți copii la școală și cum, unii vin la clasă fără să fie înregistrați în acte. Aproape toată organizarea s-a sus pe apa Sâmbetei când străinii au văzut copii, de câțiva ani doar și puși pe glume. Toată lumea a început să se fotografieze cu toată lumea, copiii încercau să pronunțe numele ciudate ale noilor cunoștiințe iar învățătorii se simțeau jenați de lipsa de organizare. Totul a culminat cu un dans al copiilor, pregătit în prealabil pentru musafiri. Bineînțeles, au dansat țigănește, cu ritmuri din buric și palme peste picioare. ”Sunt impresionată de ceea ce am văzut aici. Nu știu dacă este suficient pentru ca acești copii să nu mai plece apoi din țară în Franța sau în Spania, dar sunt impresionată”, a spus una dintre invitate. ”Eu sunt sigur că este direcția cea corectă pentru acești țigani ca ei să fie incluși în societate. Sunt surprins de ceea ce am văzut dar este complicat să spui acum dacă este destul sau nu ceea ce se face pentru ei. Plus că realitatea pe care am găsit-o aici este și mai complicată decât ne așteptam: am găsit într-un mic sat de la marginea Sibiului o comunitate formată din sași, români, țigani, unguri. Eu o minune că sunt atâtea naționalități. În concluzie, aș spune că problema țiganilor din Rusciori și din alte sate asemănătoare nu este a Sibiului sau a României, este a întregii Europe. Și noi, în Franța, trebuie să facem eforturi pentru a-i ajuta să se integreze. Dar trebuie să-i integrăm în societate fără ca pe urmă ei să se numescă români, tot țigani trebuie să fie. Noi, în Bretagna, de unde vin eu, spunem toturor că suntem bretoni și apoi fancezi. Așa ar trebui să fie și aici. Ar fi o mare eroare să renunțe la etnie”, a declarat Jean-Jacques Danton, președinte FNARS (Federația Națională a Asociațiilor pentru Incluziune și Probleme Sociale din Franța).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815